Sânzienele, pentru unii mit, pentru alţii profit

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Obiceiuri străvechi în vremuri moderne

Sânzienele, pentru unii mit, pentru alţii profit

Justiție 25 Iunie 2013 / 00:00 506 accesări

Sânzienele sau Drăgaica sunt considerate în popor sărbătoarea iubirii, a fertilităţii şi a belşugului. Conform tradiţiilor, noaptea ce precede această sărbătoare (23 spre 24 iunie) se crede că este una magică, când minunile sunt posibile, dar şi când forţele răului pot ajunge la apogeu. O multitudine de obiceiuri şi superstiţii sunt repuse pe tapet în această perioadă de către cei care vor să îşi găsească jumătatea. Tradiţia spune că, în noaptea de Sânziene, fetele îşi pot visa ursitul sau pot afla dacă se vor căsători sau nu, în viitorul apropiat. Multe tinere aşteaptă cu nerăbdare această noapte, sperând că îl vor vedea în vis pe cel alături de care îşi vor petrece tot restul vieţii. Însă sunt şi multe fete care au încetat să mai creadă că se vor căsători vreodată, crezând că vrăji şi blesteme le împiedică să îl întâlnească pe bărbatul mult visat. Din bătrâni se spune că cei care nu ajung să se căsătorească au cununiile legate sau au farmece făcute. Deşi aceste obiceiuri şi credinţe sunt străvechi, ele au ecou şi în vremurile moderne, astfel că lumea crede, încă, în aceste practici şi mulţi aleargă să le fie dezlegate cununiile, unii la preoţi, alţii la vrăjitori. Cu toate că spunem că trăim într-o societate civilizată, în plină dezvoltare, practica vrăjitoriei a luat amploare, specialistele în domeniu făcându-şi publicitate prin toate mijloacele posibile, fie prin internet, fie prin ziare ori reviste. În zilele noastre, tot mai multe persoane apelează la „tămăduitoare” sau „clarvăzătoare”, care promit că în câteva zile, chiar ore, le pot scăpa de orice suferinţă şi necaz. Nu doar situaţia tinerilor care nu se căsătoresc îşi poate găsi rezolvare. Acestea îi îndeamnă pe oameni să apeleze la ele dacă cred că în viaţa lor se întâmplă ceva rău, se petrec lucruri inexplicabile sau dacă simt că i-a părăsit norocul. Alinare găsesc şi cei care sunt părăsiţi de persoana iubită, cărora nu le merg afacerile sau care suferă de o boală, cum e epilepsia, alcoolismul sau impotenţa. În goana după bani şi după câştiguri materiale, vrăjitoarele îşi asigură potenţialii clienţi că pot rezolva cazurile fără a fi nevoie de o întâlnire.

ATÂT TIMP CÂT BANII AJUNG ÎN CONTURILE LOR, PRIN BANCĂ SAU POŞTĂ, „TĂMĂDUITOARELE” ŞI „CLARVĂZĂTOARELE” PROMIT CĂ FAC MINUNI, CHIAR ŞI PRIN TELEFON. ALĂTURI DE LISTA CU LUCRURILE CE VOR FI FOLOSITE LA RITUALURI, NELIPSIT ESTE ŞI CONTUL BANCAR, ÎN CARE BANII TREBUIE DEPUŞI URGENT

Cum noaptea de Sânziene este considerată una prielnică în care farmecele să dispară, când forţele devin mai puternice, vrăjitoarele speculează importanţa pe care o acordă oamenii iubirii şi vieţii în doi, dar şi frica de singurătate a acestora. Astfel că oricine se declară singur şi fără un partener de viaţă primeşte promisiunea unei reţete ideale, constând în farmece.

HOCUS-POCUS: „DIAGNOSTIC” RAPID Contactate telefonic de către reporterii „Telegraf”, mai multe vrăjitoare au pus „diagnosticul” în doar câteva minute la problema pe care aceştia au prezentat-o. Dându-se drept persoane tinere, care nu reuşesc să se implice în nicio relaţie şi care nu prevăd în viitorul apropiat că vor ajunge să se căsătorească, nu a fost nevoie decât de numele de botez şi de data naşterii pentru a afla care le sunt problemele. După numai cinci minute, timp în care vrăjitoarele au dat în cărţi, reporterii au aflat că au cununiile legate şi farmece făcute, sau că au „călcat” într-un blestem încă din copilărie şi care îi împiedică să îşi găsească jumătatea.

Cu „doar” 500 de lei, cu câteva lucruri cumpărate şi câteva ritualuri făcute la miezul nopţii lângă o baltă, specialistele în desfăcut cununii i-au asigurat pe reporterii care au cerut ajutor ca „potenţiali clienţi” că vor avea parte, după aceea, de mult spor în dragoste. Pentru a scăpa de blocajul de pe casa căsătoriei şi de multele energii negative, reporterii au primit indicaţia să cumpere 18 lumânări. Ei au fost puşi să le lege cu aţă roşie şi albă. Şi asta nu e tot. Se pare că o funcţie importantă o are şi lenjeria intimă. Un slip de damă şi unul de bărbat trebuie legate, cu acelaşi tip de aţă. Şi vor rămâne aşa pe vecie. În ritual se pare că nici pământul de flori nu poate lipsi, nouă linguriţe de pâmânt şi nouă guri de apă fiind considerate elemente indispensabile în desfacerea cununiilor. Dacă, în cazul unei vrăjitoare, cifra 9 este considerată ca având puteri magice, ca în basme, pentru altă tămăduitoare cifra 3 se pare că ajută în desfacerea cununiilor. Astfel, ceara de la trei lumânări aprinse trei nopţi la rând, câte trei minute, trebuie aruncată la trei răscruci de drumuri, timp în care se va rosti şi un descântec. După cum spune şi proverbul „câte bordeie, atâtea obiceie”, la fel este şi în cazul vrăjitoarelor. Fiecare foloseşte un anumit ritual şi o anumită tehnică prin care îşi atrage clientela, de altfel, numeroasă, în ciuda crizei, dar şi a avertizărilor primite de la cei care nu cred în practici oculte. Mulţi oameni, mai slabi de înger, consideră că ultima speranţă stă în astfel de tămăduitoare. Ele nu fac altceva decât să profite de pe urma celor aflaţi în suferinţă, ajutându-i doar să-şi golească portofelele, în timp ce veniturile lor cresc considerabil cu fiecare nou client.

NU VĂ LĂSAŢI PĂCĂLIŢI Biserica nu susţine, sub nicio formă, aceste practici. Dimpotrivă, preoţii spun că „tămăduitoarele” profită de naivitatea unora şi le promit rezolvarea tuturor problemelor, evident, în schimbul unor sume consistente. „Cununiile legate sunt doar nişte superstiţii din popor. Persoanele care nu s-au căsătorit şi au bănuieli că ar avea farmece şi vrăji făcute nu trebuie să apeleze la vrăjitoare, ci trebuie să meargă la duhovnic, în care vor găsi, cu siguranţă, sprijin. Singurul care poate schimba ceva în viaţa oamenilor este Dumnezeu, iar „tămăduitoarele” nu fac altceva decât să înşele oamenii şi să abuzeze de naivitatea şi suferinţa lor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, Călin Gavrilaş.

Taguri articol


12