Este săptămâna albă pentru credincioşii ortodocşi. Asta înseamnă că renunţăm la carne, dar putem mânca ouă şi brânză. Este perioada care face trecerea spre cel mai aspru şi cel mai lung post din an, cel al Paştelui. Credincioşii ortodocşi se află începând de luni în ultima săptămână dinaintea Postului Mare, numită în Biserică Săptămâna brânzei sau Săptămâna albă. În această săptămână nu se mai consumă carne, iar în zilele de miercuri şi vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte. În calendarele bisericeşti, pentru aceste zile apare menţiunea harţi, un termen popular care desemnează zilele de dezlegare a postului. Preoţii ne recomandă să renunţăm, treptat, la ceea ce ne face plăcere. Tarabele din piaţă sunt pline deja de verdeţuri: urzici, salată, spanac. Stau rânduite frumos şi îşi aşteaptă cumpărătorii. Merg de minune combinate cu ouă şi brânzeturi în săptămâna albă.

Preţurile sunt încă uşor piperate: 20 de lei kilogramul de urzici, 8 lei kilogramul de spanac. Beneficiile sunt mari, spun nutriţioniştii. Specialiştii recomandă mesele din trei în trei ore. Pentru că avem nevoie de energie, la micul dejun se recomandă carbohidraţii. Să nu lipsească sana, kefirul sau laptele bătut.

Săptămâna Albă este ultima în care creştinii ortodocşi mai pot participa la petreceri. Postul Paştelui durează şapte săptămâni. Zilele de miercuri şi de vineri sunt aliturgice, nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie, ci Utrenia, Ceasurile şi Obedniţa. Totodată, drept pregătire pentru Postul Mare, la slujba de pocăinţă Pavecerniţa Mare este spusă rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, cu metanii: “Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie/ ( o metanie) Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău./ ( o metanie) Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. (o metanie) Amin”. Această rugăciune a Sfântului Efrem se rosteşte pentru prima dată la sfârşitul Utreniei din miercurea săptămânii lăsatului sec de brânză şi continuă până în miercurea din Săptămâna Mare.

Duminica izgonirii lui Adam din Rai

Ultima zi din Săptămâna Albă este numită “Duminica izgonirii lui Adam din Rai”, întru amintirea zilei în care, strămoşii noştri au încălcat postul rânduit de Dumnezeu, mâncând din pomul interzis, apoi, cum nu şi-au recunoscut greşala, Adam dând vina pe Eva iar aceasta pe şarpe, au fost alungaţi din Paradis. Totodată, această zi este cunoscută din bătrâni drept “Duminica Iertării”, arătând râvna omenirii de a dobândi iertarea Domnului. La slujba Vecerniei credincioşii îşi cer iertare unul altuia pentru a începe postul împăcaţi. În tradiţia populară se păstrează încă obiceiul “Iertăciunii” (la care am asistat în copilărie), când copiii, unii ajunşi la vârsta senectuţii, dar norocoşi că mai au în viaţă măcar unul dintre părinţi, merg, le sărută mâna, rugându-i să-i ierte pentru greşelile pe care le-au săvârşit. Odinioară, în “Duminica Iertării”, bunicii îşi aşteptau nepoţii la “bătutul alviţei” delicatesă care era agăţată cu o sfoară în tavan iar cei mici se chinuiau să muşte din ea, fără să o atingă.

Ce să nu faci în Săptămâna Albă

Pe lângă faptul că nu se consumă carne, mai există și alte interdicții. Tradiția populară spune că nu este bine să faci baie sau să speli haine în ziua de marți. În unele sate se crede că femeile nu trebuie să se spele pe cap în Miercurea Albă pentru a nu albi prematur. Totodată, în aceste zile nu se toarce. Se spune că femeile care încalcă această regulă vor aduce ghinion asupra bărbaților lor, care se pot răni la muncă. Potrivit calendarului creştin-ortodox, din Duminica în care se lasă sec de carne nu se mai fac nunţi. De altfel, nunţi nu se fac tot postul şi nici în Săpătămâna luminată, adică din 19 februarie până în 23 aprilie. În zilele de miercuri şi vineri din Săptămâna Albă nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie.