Alimentaţia la sân este cea mai bună modalitate de a asigura nutrienţii necesari nou-născuţilor, susţine şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, totodată master european promovarea sănătăţii, dr. Loti Popescu. Specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii recomandă alimentaţia la sân până la 6 luni şi continuarea acesteia, după diversificarea alimentaţiei, până la 2 ani. Cu ocazia săptămânii mondiale a alimentaţiei la sân, între 1 şi 7 august, medicii vin cu o serie de sfaturi, recomandări, dar şi informaţii utile privind beneficiile alimentaţiei la sân.

BENEFICIILE ALIMENTAŢIEI LA SÂN PENTRU COPIL Potrivit medicului, copilul alăptat la sân are numeroase beneficii. Astfel: asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată; protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor; este uşor digerabil; are temperatură optimă; este steril; reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri; reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni); reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei; previne malnutriţia; reduce riscul anemiei feriprive; reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, al bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi al bolilor cardio-vasculare din perioada de adult; reduce riscul morţii subite; reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni; favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii; asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă; interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă.

BENEFICIILE ALIMENTAŢIEI LA SÂN PENTRU MAMĂ Beneficii nu sunt doar pentru copil, ci şi pentru mamă. Alăptarea la sân, în cazul mamei, ajută la: involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum; este protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale; duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung; contraceptiv (98%) numai pe perioada alăptării exclusive; scade necesarul de insulină la mamele diabetice; diminuează efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii; este mai comodă şi mai puţin obositoare, laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil; are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne; realizează o legătură strânsă cu copilul; economie pentru familie.

DEZAVANTAJELE ALIMENTAŢIEI ARTIFICIALE Dr. Loti Popescu trece în revistă dezavantajele alimentaţiei artificiale. Astfel, acestea sunt: îmbolnăviri mai frecvente (infecţioase, boli cronice); alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice); mai greu digerabil; încărcare osmotică mare; obezitate; risc de rahitism sau anemie; creşte riscul diabetului zaharat; nu conţine substanţe biologice; prepararea inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi infecţiei; poate produce probleme dentare (datorită tetinei); nu produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea; încarcă bugetul familiei.

Date oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu privire la starea alimentaţiei la sân în România:

Procentaj al copiilor care au fost vreodată alăptaţi: total: 88,3 %, din care în mediul urban 88,0 % şi rural 88,5%. Cât priveşte rata copiilor care sunt hrăniţi exclusiv prin alăptare până la 6 luni precizăm: un total de15,8 %, din care în urban 14,3 % şi rural 17,3 %. Potrivit OMS, nivelele de subnutriţie şi de anemie care persistă printre copii, aşa cum sunt identificate de Studiul privind Statusul nutriţional al copiilor de până la 5 ani‚ 2005 sprijinit de UNICEF, indică obiceiuri de hrănire necorespunzătoare şi sugerează de asemenea un nivel scăzut de alimentaţie la sân. Doar 16% dintre copiii români au fost alimentaţi la sân exclusiv pe parcursul primelor 6 luni de viaţă în 2004, în vreme ce doar 12% dintre nou-născuţi au fost alăptaţi în prima oră de după naştere.