Luptele dintre forțele guvernamentale și rebelii pro-ruși continuă în estul Ucrainei, în ciuda apelurilor internaționale de revenire la dialog. Şapte militari ucraineni au fost ucişi şi alţi 24 au fost răniţi în ultimele 24 de ore, în estul separatist pro-rus al Ucrainei, au anunțat autorităţile guvernamentale, care au evacuat, ieri, copiii din mai multe localităţi în care au avut loc lupte violente. Potrivit armatei ucrainene, rebelii au tras de 115 ori în ultimele 24 de ore asupra poziţiilor armatei ucrainene şi a localităţilor din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, în estul ţării. Şeful poliţiei din regiunea Doneţk, Viaceslav Abroskin, a declarat că poliţia va evacua copiii din localităţile Mariinka şi Krasnogorivka, la 20 de kilometri nord-est de Doneţk, către regiunea vecină Dnipropetrovsk. Guvernatorul loial Kievului din regiunea Lugansk, Ghennadi Moskal, a anunţat ieri că 100 de copii se află în continuare în satul Troiţke din districtul Popasna, la 60 de kilometri est de Lugansk, unde doi civili au fost ucişi în ultimele 24 de ore, în lupte violente.

Conflictul de nouă luni din estul separatist al Ucrainei a cunoscut o escaladare, sâmbătă, odată cu bombardarea portului strategic Mariupol, soldată cu 30 de morţi şi circa 100 de răniţi civili. Această localitate industrială cu aproximativ 500.000 de locuitori este ultimul mare oraş din zona rebelă controlat de forţele pro-guvernamentale. Preluarea controlului acestuia ar deschide un pod terestru între Rusia şi Crimeea, anexată în martie. Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat, potrivit estimărilor, cu aproape 5.000 de morţi.

SUTE DE MINERI BLOCAȚI ÎN SUBTERAN Aproape 500 de mineri erau blocaţi, ieri, într-o mină de cărbune din regiunea Doneţk, din cauza unei întreruperi a electricităţii provocate de bombardamente, a precizat ministrul separatist pentru Situații de Urgență, Julian Bedilo. Pe 11 ianuarie, 331 de angajaţi ai acestei mine, una dintre cele mai importante din regiunea Doneţk, au rămas blocaţi în subteran, mai multe ore, din acelaşi motiv.

REUNIUNE EXTRAORDINARĂ NATO a organizat, ieri, o reuniune extraordinară pentru situaţia din Ucraina, la solicitarea Kievului. Comisia NATO - Ucraina (COU) a fost creată în cadrul Acordurilor de Parteneriat între Alianţa Nord-Atlantică şi Ucraina, semnate în 1997. Ea oferă cadrul cooperării politice şi practice între cei doi parteneri.

UE a decis să convoace o reuniune extraordinară a miniştrilor de Externe, joi, la Bruxelles, pentru a sancţiona această nouă ofensivă. Cancelarul german, Angela Merkel, l-a îndemnat duminică pe preşedintele rus, Vladimir Putin, să exercite presiune asupra separatiştilor. În replică, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat ieri că ”Rusia va facilita contactele între Kiev şi rebeli, în zilele următoare”. Preşedintele rus a acuzat, ieri, armata ucraineană că ”este Legiunea Străină a NATO, folosită de Occident pentru a contracara Rusia”.

PERCHEZIȚII ÎN CRIMEEA Poliţişti au efectuat, ieri, o percheziţie la sediul postului de televiziune al minorităţii musulmane tătare din Crimeea, peninsula ucraineană anexată în martie de Rusia, a declarat Lilia Budjurova, adjuncta directorului general al postului ATR. ”Poliţiştii efectuează o percheziţie vizând să confişte toate suporturile electronice cu informaţii despre o manifestaţie a tătarilor în Crimeea, în 2014, împotriva anexării peninsulei de către Rusia”, a precizat Budjurova. În timpul percheziţiei, postul a fost nevoit să-şi închidă antena şi emitea doar pe internet şi prin satelit. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a denunţat această percheziţie ca ”inacceptabilă”. Postul a fost acuzat în septembrie de extremism, iar Ministerul local de Interne a afirmat că a fost informat că ATR intensifică în mod intenţionat, în rândul tătarilor din Crimeea, o lipsă de încredere faţă de autorităţile ruseşti.

De la anexarea Crimeei de către Rusia, acest post independent, fondat în 2005, imediat după Revoluţia Portocalie pro-occidentală, se teme că va fi închis. Un post privat, ATR vrea să fie ”vocea tătarilor”, populaţia originară a peninsulei, deportată în masă de către Stalin la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi care a putut să revină în acest teritoriu abia în anii '80. Atunci când Moscova a anexat peninsula Crimeea, în martie, în urma unui referendum contestat, cei aproximativ 300.000 de tătari din acest teritoriu, reprezentând aproximativ 12% din populaţia peninsulei, au boicotat votul în masă. Potrivit Kremlinului, 97% dintre cei care au votat au ales asocierea cu Rusia. De la instalarea autorităţilor ruseşti, tătarii din Crimeea afirmă că se confruntă cu numeroase dificultăţi.