SUB 1% Scăderea prețurilor a continuat și în iulie (-0,05%), iar inflația anuală a urcat la 0,95%, în condițiile în care prețurile mărfurilor alimentare s-au diminuat cu 0,3%, tarifele serviciilor au urcat cu 0,4%, iar la produsele nealimentare a fost consemnată o stabilizare, potrivit datelor prezentate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). Inflația a urcat astfel de la 0,66% în iunie și aproape că a atins nivelul din mai (0,94%); cea mai ridicată rată lunară a inflației în 2014, de 1,21%, a fost în aprilie. Comparativ cu decembrie, inflația a ajuns la 1,12%, la finele lui iulie. În primele șapte luni ale anului, produsele alimentare s-au ieftinit cu 0,19%, în vreme ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 2,12%, iar serviciile - cu 1,31%. „Față de decembrie 2013, în iulie, cel mai mult s-au ieftinit ouăle (-17,22%) și zahărul (-11,91%), dar și cartofii (-9,21%), scăderi mai mici fiind înregistrate și la ulei, margarină și gaze. Pe de altă parte, cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete (12,96%), fasolea boabe (11,15%), tutunul (6,83%) și serviciile poștale (5,49%)“, notează cei de la INS. Față de iunie, cele mai importante scăderi de prețuri au fost la citrice și alte fructe meridionale (-2,57%), cartofi (-2,33%), legume (-2,3%), zahăr (-,202%) și energie electrică (-2,17%). Scumpiri s-au notat la ouă (1,78%) și la gaze (2,39%).

DE BINE SAU DE RĂU? În acest context, Banca Națională a României (BNR) a redus încă o dată prognoza de inflație pentru anul în curs, de la 3,3 la 2,2%. Totodată, după cinci luni cu deflație (scădere a prețurilor - n.r.), banca centrală a decis să reducă și dobânda-cheie, de la 3,5 la 3,25%, în speranța că va revigora consumul. Și asta pentru că, în cazul nostru, deflația înseamnă că populația nu mai cheltuie bani pe produse și servicii. Și nu, să nu vă gândiți că românul a devenit brusc mai economicos. Pur și simplu nu se mai descurcă cu banii. Totodată, pe fondul îmbătrânirii populației, șomajului ridicat și exodului tinerilor către Vest, nu mai are cine să consume în România. Chiar dacă datele INS indică o creștere a consumului, totul este artificial. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, explica recent cum consumul crește și când are loc un blocaj în trafic - „Mașinile stau pe loc, dar ard mai mult carburant, oamenii fumează o țigară în plus, mai beau un suc. Consumul crește, dar artificial, nu e legat de productivitate mai bună sau de venituri mai mari“.

AVERTISMENTE De reţinut însă că deflaţia, despre ale cărei „pericole“ suntem avertizaţi în mod constant de anume părţi interesate, nu este decât un mit, o poveste fabricată. A spus-o chiar fostul vicepremier şi guvernator al băncii centrale din Polonia, Leszek Balcerowicz: „Nu cred că deflaţia este o tragedie. Se spune că dacă preţurile scad uşor, dar continuu, oamenii nu mai cumpără. Dar cum e cu calculatoarele? Preţurile lor tot scad, dar lumea cumpără în continuare. De ce tot susţinem propaganda asta că deflaţia nu e bună?“. Asta nu înseamnă totuși că pe panoul de control al Guvernului n-ar trebui să se aprindă beculețul roșu - numărul tinerilor care intră în piața muncii scade constant, iar șomajul nu contenește. Și economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a vorbit, săptămâna trecută, despre problemă: „Puțină lume a remarcat faptul că generațiile născute între 1986 și 1990, care au împlinit 18 ani și au intrat în câmpul muncii în perioada 2004 - 2008, erau, în medie, 360.000 de nou-născuți pe an. În perioada 1991 - 1995, generațiile de nou-născuți au fost de 250.000 pe an. Ei au intrat în câmpul muncii în 2009 - 2013. Iată o pierdere de 110.000 de salariați pe an, ca să nu mai vorbim de emigrație“.