Pe 27 iulie, românii îl prăznuiesc pe Sfântul mare mucenic și tămăduitor Pantelimon. El este unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți sfinți, fiind considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor. Adesea numit „doctor fără de arginți”, se spune că nu a umblat după averi și nu cerea de la nimeni să-i plătească pentru binefacerile făcute. Oamenii îl serbează în speranța că astfel vor liniști arsurile și căderile de grindină. Se zice că, în ziua de Sfântul Pantelimon, cerbul iese din apă, iar ea începe să se răcească. Credințele populare mai spun că frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se duce și lasă în locul ei iarna. În această zi se mănâncă porumb și dovlecei, deoarece se crede că astfel oamenii vor fi mai viguroși în timpul iernii. Totodată, de Sf. Pantelimon se împart multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase anul următor. În popor se spune că oamenii care lucrează în ziua de Sf. Pantelimon sunt condamnați să se îmbolnăvească de ciumă, să aibă parte de ceasuri negre și pagube în viața de familie.

SFÂNTUL PANTELIMON VINDECĂ TRUPUL ȘI SUFLETUL

Minunile sfântului din timpul vieții au făcut înconjurul lumii, el reuşind să-şi aducă până și tatăl păgân pe calea credinţei. Când tatăl lui s-a stins, Sf. Pantelimon și-a împărţit averea săracilor şi a muncit în numele credinţei, de unde şi numele de „doctor fără de arginţi”. El și-a găsit sfârşitul decapitat, la ordinul împăratului, moaştele sale sfinte sălăşluind azi în biserici din întreaga lume, fiind patronul spiritual al lumii medicale și tămăduitorul suferinzilor. La noi în țară, credincioșii se pot închina la moaștele sale atât la Constanța, la Catedrala Arhiepiscopală ”Sfinții Petru și Pavel”, cât și la Iași, Galați sau București.