Sărbătorirea celor 135 de ani de la reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român, în urma Războiului de Independenţă, a fost marcată, ieri, printr-o suită de evenimente cultural-artistice fără precedent în ultimii ani. Cele mai importante instituţii culturale din oraş, judeţ, dar şi din întreaga Dobroge au desfăşurat activităţi prin care au definit importanţa momentului 14 noiembrie 1878, atunci când au fost făcute publice principiile ce au călăuzit acţiunea de reintegrare şi modernizare a Dobrogei. Printre aceste instituţii se află şi Biblioteca Judeţeană (BJ) „I.N. Roman”, care a organizat seria de activităţi denumită „14 noiembrie - Ziua dobrogenilor”. Astfel, la parterul instituţiei a fost prezentată expoziţia de documente „Dobrogea - 135 ani”, cu hărţi, materiale de presă, cărţi şi alte documente ce atestă momentul 14 noiembrie 1878.

Expoziţia a fost vizitată de elevi ai Şcolii nr. 28 „Dan Barbilian” şi ai Liceului Tehnologic „Gheorghe Miron Costin” din Constanţa, fiind prezentată de bibliograful Angela Anca Dobre. „Expoziţia cuprinde documente care reflectă revenirea Dobrogei la România. În aceeaşi expoziţie am adunat şi lucrări care prezintă Dobrogea după 1878, atunci când regiunea cunoaşte un amplu proces de modernizare. Se construiesc căi ferate, podul de la Cernavodă şi Portul Constanţa, astfel că Dobrogea devine un motor economic al ţării, aşa cum este şi în prezent”, a declarat bibliograful din cadrul BJ, Angela Anca Dobre.

ZIUA TUTUROR DOBROGENILOR După prezentarea expoziţiei, în sala „Liliana Lazia” a instituţiei a fost organizată o masă rotundă cu tema „Ziua Dobrogei, ziua tuturor dobrogenilor”, la care au participat elevii celor două şcoli, precum şi directorul Bibliotecii, Cornelia Pariza, muzeograful din cadrul Muzeului de Istorie, Liviu Lungu, bibliotecarul metodist din cadrul BJ, Ştefan Pleşoianu, şi bibliograful Corina Apostoleanu. „Le mulţumesc copiilor că au venit la Bibliotecă în număr atât de mare. Am lansat aceste evenimente cu ocazia Zilei Dobrogei, o zi importantă pentru istoria şi civilizaţia României, în timpul regelui Carol I. Biblioteca este depozitară a memoriei culturale scrise din şi despre Dobrogea, iar organizarea acestor evenimente este una firească la o astfel de ocazie”, a declarat directorul BJ, Cornelia Pariza.

De asemenea, cu aceeaşi ocazie, la Biblioteca Orăşenească Techirghiol a avut loc o altă masă rotundă cu tema „Povestind despre Dobrogea”, la care au luat parte veterani de război şi elevii liceului teoretic din localitate.

De la Kiustenge la Constanţa

Arhivele reprezintă „memoria” impregnată cu cerneală pe hârtie a unui stat fără de care nu se poate scrie istoria oamenilor şi a locurilor unde aceştia vieţuiesc. „Memoria” evenimentului istoric de la 14 noiembrie 1878, când Dobrogea reintra oficial în graniţele statului român, este consemnată şi la Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale (SJCAN), sub formă de documente şi fotografii. Printre aceste „comori” de la sfârşitul veacului al XIX-lea se află şi Registrul de Procese-Verbale ale Consiliului Comunal al oraşului „Chiustenge” (denumirea turcească a Constanţei până în 1890, an când s-a revenit la numele grecesc, Constanţiana), întocmit în anul 1878. „Până în 1890, Constanţa s-a numit Kiustenge. Constanţa provine de la Constanţia, cum îi spuneau grecii, pornind de la Constanţiana, fiica împăratului Constantin cel Mare”, a spus arhivistul SJCAN, dr. Constantin Cheramidoglu, care este, totodată, preşedinte al Asociaţiei Arhiviştilor şi Prietenilor Arhivelor „Ovidius”.

Amintiri de pe tărâmuri dobrogene şi de la Ada Kaleh

Amplele acţiuni culturale de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) dedicate, ieri, Zilei Dobrogei au inclus în program două evenimente editoriale speciale: lansarea volumului colectiv „Moştenirea culturală turcă în Dobrogea”, inclus în cadrul proiectului „Interferenţe culturale dobrogene româno-turce”, şi cea a volumului „ Ada Kaleh - Insula amintirilor”, de Carmen Bulzan.

Trecerea la un eveniment la altul a fost făcută printr-un intermezzo muzical oferit de tânăra violonistă Alev Gafar, fiica preşedintelui Comisiei de Cultură a UDTR, Serin Turkoglu.

SĂRBĂTOAREA CONTINUĂ Activităţile aniversare continuă şi astăzi, de la ora 11.00, în Aula „Adrian Rădulescu” a MINAC, cu un simpozion ştiinţific dedicat Zilei Dobrogei, în program fiind inclusă şi lansarea numărului omagial al revistei „InterArtes”, realizată în cadrul proiectului „Interdisciplinaritate: literatura şi alte arte”.

De asemenea, în Sala „Vasile Canarache” va rula primul lungmetraj românesc, „Independenţa României”, pus la dispoziţie de Direcţia Judeţeană a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor Constanţa

Farmecul Dobrogei, în pictură

„Ziua Dobrogei” a fost marcată, ieri, şi la Muzeul de Artă, printr-o expoziţie specială de pictură, cu opere din patrimoniul instituţiei, care nu pot fi văzute în mod curent de public. Expoziţia reuneşte o serie de lucrări semnate de Dimitrie Hîrlescu, primul pictor profesionist de la Constanţa, profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân”, care le-a fost mentor atât lui Ion Jalea, cât şi lui Marius Bunescu. Nu lipsesc din cadrul expoziţiei aniversare lucrări semnate de pictorul tulcean Gheorghe Sârbu şi nici peisaje semnate de nume consacrate precum: Paul Miracovici, Ştefan Popescu, Samuel Mutzner, Iosif Iser, Sabin Popp, Theodor Pallady, Aurel Băeşu, Gheorghe Petraşcu, Iosif Iser, Alexandru Padina şi Hrandt Avachian.

Peisaje din Deltă, din porturile Constanţa şi Tulcea, dar şi de la Balcic, portrete de tătăroaice - create de Iosif Iser - redau frumuseţea tulburătoare şi specificul pământului dintre Dunăre şi Mare, care a reintrat în graniţele României în urma Războiului de Indepedenţă dintre anii 1877-1878.

Expoziţia va rămâne deschisă la Muzeul de Artă timp de trei săptămâni.

„Întâlnire” pe simeze

Programul manifestărilor cultural-artistice a inclus şi vernisajul expoziţiei de pictură, ceramică şi iconografie „Întâlnire”, la galeria „Ion Nicodim” a Pavilionului Expoziţional. Evenimentul a fost organizat sub egida Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Constanţa I, ai cărei membri s-au prezentat în număr semnificativ. Artiştii expozanţi sunt Melania Bărbulescu, Mihaela Onesa, Gelu Băndărică - părintele Efrem de la Mânăstirea Dervent - şi Horia Fărcaşiu. La „Întâlnirea” de ieri de la Pavilion a participat şi criticul de artă Florica Cruceru. „Felicit tinerii artişti pentru tenacitate şi pentru muncă. A munci înseamnă a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru harul pe care ţi l-a dăruit. Artiştii experimentaţi sunt alături de tinerii talentaţi şi e bine ca, din când în când, să organizăm remember-uri care să aducă în memoria noastră oameni care au făcut câte ceva pentru arta dobrogeană”, a declarat criticul de artă Florica Cruceru.

Spectacol la Teatrul de Stat

Şi la Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” au fost aniversaţi cei 135 de ani ai Dobrogei moderne. Instituţia a organizat, împreună cu Teatrul de Stat, o expoziţie foto-documentară, în holul instituţiei teatrale. Ulterior prezentării expoziţiei cu imagini ale armatei române intrând triumfătoare pe teritoriul Dobrogei şi ale regelui Carol I în uniformă militară, pe scena teatrului a avut loc un spectacol cu muzică, dansuri folclorice şi recital de poezie dedicat împlinirii a 135 de ani de la unirea Dobrogei cu România, susţinut de cursanţii Centrului „Teodor T. Burada” şi de Ansamblul folcloric „Dobrogea” al Fundaţiei „Fantasio”.

SEMICENTENAR ÎN... IMAGINI Un alt document de colecţie din secolul al XX-lea, de această dată, este un album realizat cu prilejul semicentenarului Dobrogei, în anul 1928, care reuneşte fotografii de epocă, cu lăcaşuri de cult - nu doar creştine - de pe teritoriul Dobrogei, dar şi din Bulgaria şi cu portrete pitoreşti ale locuitorilor. Un alt album de colecţie, realizat în 1928, este „Albumul comunităţii elline - Constanţa, întocmit cu ocazia sărbătorirei semicentenarului alipirei Dobrogei 1878-1928”, în care apare reprodus firmanul împărătesc referitor la ridicarea bisericii greceşti cu hramul „Schimbarea la faţă”/ „Metamorfosis”.