În acest an, atât catolicii, cât și ortodocșii celebrează Sfânta Sărbătoare Pascală în aceeași zi, duminică, 16 aprilie. Toți credincioșii vor marca Învierea Domnului la bisericile și mănăstirile din Constanța, cei mai mulți fiind așteptați la Catedrala Arhiepiscopală. Și în acest an, Lumina Sfântă de la Ierusalim vine în Arhiepiscopia Tomisului, la malul Mării Negre, a anunțat IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Învierea Domnului este una dintre cele mai importante și mai frumoase sărbători ale creștinătății. În această zi sfântă sunt o serie de tradiții și obiceiuri.

În acest an, atât catolicii, cât și ortodocșii celebrează Sfânta Sărbătoare Pascală în aceeași zi, duminică, 16 aprilie. Toți credincioșii vor marca Învierea Domnului la bisericile și mănăstirile din Constanța, cei mai mulți fiind așteptați la Catedrala Arhiepiscopală. Și în acest an, Lumina Sfântă de la Ierusalim va veni în Arhiepiscopia Tomisului, la malul Mării Negre, a anunțat IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. ”(...) o vom aduce pe mare și vom veni la Cazino, o vom aduce în parcul Catedralei, unde o vom oferi credincioșilor, și apoi vom face slujba Învierii, pe acel altar special de lângă Catedrală; și doar la sfânta liturghie vom intra în biserică. Sigur că așteptăm mulțimea credincioșilor și aici, dar și la toate bisericile și mănăstirile noastre, pentru că noaptea Învierii este noaptea cea mai sfântă, este cu adevărat un moment unic, care se prelungește apoi peste toate nopțile și zilele anului, până la următoarea Sărbătoare a Învierii”, a declarat IPS Teodosie. El a spus că Lumina Sfântă vine pe Aeroportul „Henri Coandă“ din București și este adusă de delegația Patriarhiei. Acolo va fi o delegație a Arhiepiscopiei Tomisului, care o va prelua. ”Din loc în loc, începând de la Cernavodă, Medgidia, se duce în toate părțile; vin delegații ca să ducă lumina în toate protoieriile și parohiile și ajunge și aici, la Catedrală, iar aici vin reprezentanții parohiilor din jur și iau lumină; dar mergem cu lumina și pe mare, ca să o aducem așa cum a fost ea adusă de Sf. Apostol Andrei; tocmai de aceea avem marea, care este pentru noi acest dar al lui Dumnezeu, pe care va fi venit și apostolul Andrei, care a dus adevărul Luminii Învierii; de aceea o aducem și noi în același chip. Înnoim acest fir al istoriei aducerii Luminii Învierii”, a spus IPS Teodosie.

VINEREA MARE În fiecare an, în Vinerea Mare, coborâm în mormânt, împreună cu Hristos, pentru ca, mai apoi, să și înviem împreună cu El. Această coborâre și ridicare din groapa morții se realizează în chip simbolic, prin trecerea pe sub masa aflată în mijlocul bisericii, pe care stă întins trupul mort al lui Iisus Hristos, întipărit pe Sfântul Epitaf (un obiect de cult confecționat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana punerii în mormânt a Domnului Iisus Hristos), scrie crestinortodox.ro. Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este zi de post negru, adică nu se bea decât apă toată ziua. În această zi se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne pănă la Înălţare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt, potrivit crestinortodox.ro.

SÂMBĂTA MARE În ultima zi a Postului, Sâmbăta Mare, creştinii prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos şi pogorârea cu sufletul la iad. La finalul acestei zile credincioşii vor lua parte la slujba de Înviere şi vor rosti: “Hristos a Înviat!”.

ÎNVIEREA DOMNULUI - TRADIȚII Învierea Domnului este una dintre cele mai importante și mai frumoase sărbători ale creștinătății. Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii dintre zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică, unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori. Când preotul rostește „Hristos a înviat!”, toţi cei prezenţi la acest serviciu religios spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea tainei Învierii. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie. La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, având un rol purificator. Se spune că de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul. Dimineața e bine să priveşti prima dată într-o cofă cu apă neîncepută; așa vei avea vederea bună în restul anului. O altă tradiție spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate. În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, pentru că transpiri tot anul. La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea, punctează ziarulunirea.ro. Copiii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţă luminată şi presărată cu noroc.