În fiecare an, sărbătoarea Sf. Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, prilejuiește constănțenilor cinstirea ocrotitorilor lor spirituali. Sâmbătă, 20 mai, de la ora 16.00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va conduce o procesiune cu moaștele Sf. Constantin cel Mare, aduse de la mănăstirea Sf. Nicanor Zavordas, din Mitropolia de Grevena a Greciei, de către o delegație condusă de starețul acestei mănăstiri, Arhim. Serafim. Procesiunea va pleca de la Catedrala Arhiepiscopală spre biserica „Sf. Împărați - I” din Constanța, pe traseul: str. Arhiepiscopiei - bd. Regina Elisabeta - str. Termele Romane - str. Traian - str. Mircea cel Bătrân - b-dul Mamaia - str. Mihai Viteazu - str. Călugăreni - str. Ştefan Mihăileanu -biserica „Sf. Împăraţi - I”.

Duminică, 21 mai, de la ora 9.00, la biserica „Sf. Împărați - I”, care își cinstește ocrotitorii spirituali, IPS Teodosie va săvârși Sfânta Liturghie Arhierească alături de un oaspete din Grecia: IPS Nikiphoros, Mitropolit de Amorion.

Sf. Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, sunt primii împăraţi creştini şi, totodată, protectori ai creştinismului, care se sărbătoresc în ziua mutării la Domnul a Sfântului Împărat Constantin (21 mai, anul 337). Sunt socotiţi „Mari și întocmai cu apostolii” deoarece s-au făcut remarcaţi prin mari fapte care au susţinut activ creştinismul: Edictul de la Milan, cu privire la legalizarea creştinismului, dat de către Sfântul Constantin în anul 313; convocarea de către Sf. Constantin a primului Sinod Ecumenic, la Niceea, în anul 325, unde s-a combătut erezia lui Arie cu privire la Fiul lui Dumnezeu şi unde s-a elaborat prima parte a Simbolului de credinţă (Crezul); la rândul ei, mama împăratului Constantin, împărăteasa Elena, este cea care s-a ostenit pentru aflarea lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Tot ea a iniţiat construirea unor biserici în locurile cele mai importante ale creştinismului, printre care Biserica Învierii din Ierusalim, Biserica Naşterii Domnului din Betleem şi Biserica „Tatăl nostru” de pe Muntele Măslinilor.

În cei 31 de ani de glorioasă domnie a împăratului Constantin, istoria consemnează şi alte merite importante, printre care întemeierea Imperiului Roman creştin de Răsărit, devenit ulterior Imperiul Bizantin, şi întemeierea capitalei acestuia, în anul 330, cetatea Constantinopol, actualul oraş Istanbul.

În ţara noastră, numeroase lăcaşuri de cult poartă hramul Sf. Împărați. Printre acestea se numără Catedrala Patriarhală din Bucureşti, bisericile „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” din Constanţa (trei la număr) şi Mănăstirea „Sfânta Elena de la Mare”, de lângă localitatea Costineşti.

Municipiul Constanța este oraşul cu cea mai veche atestare documentară de pe teritoriul României, din anul 657 î.Hr. Atunci s-a format aici o colonie greacă numită Tomis. În anul 71 î.Hr. localitatea a fost cucerită de către romani, iar după ce Constantinopolul a devenit capitala Imperiului Roman de Răsărit, străvechiul Tomis a fost redenumit Constantiana, după Flavia Julia Constantia, sora împăratului Constantin cel Mare. În anul 2002, autoritățile locale au decis ca Sf. Împărați să devină patronii spirituali ai municipiului Constanța.