Una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii are loc sâmbătă, la Peştera Sfântului Andrei, din Constanţa. Ca în fiecare an, peste 15.000 de credincioşi din toată ţară sunt aşteptaţi la mănăstirea Peştera Sf. Andrei, unde, potrivit legendelor, împletite cu date istorice, sfântul ar fi poposit şi i-ar fi creştinat pe locuitorii acestor meleaguri, strămoşi ai noştri. La eveniment sunt aşteptaţi, alături de autorităţi locale, alte oficialităţi şi parlamentari PSD de Constanţa. În acest an, şi premierul Victor Ponta şi-a anunţat prezenţa la marea sărbătoare.

Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul neamului românesc, este numit şi „Cel Întâi chemat“, el răspunzând primul chemării lui Hristos la apostolat, ziua fiind, totodată, sărbătoare bisericească naţională. Conform Bibliei, Andrei este fratele lui Petru, originari din Betsaida, localitate situată pe malul lacului Genezaret. Ei aveau o casă în Capernaum şi erau de profesie pescari. Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul. Când a văzut, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, pe dascălul său, Ioan, arătând cu degetul către Iisus şi zicând „iată Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatul lumii“, Sfântul Andrei l-a urmat pe Hristos, spunând fratelui său Petru: „Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hristos“. Numele „Andrei“ derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz“, „bărbătesc“. După o viaţă trăită în spiritul credinţei, Sfântul Andrei a sfârşit ca un mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei“.

Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roşie încă din 1995, iar în 1997, Sfântul Sinod al BOR l-a proclamat Ocrotitorul României. Acelaşi for a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată sărbătoare bisericească naţională, ea apărând în toate calendarele: ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican.

LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL ANDREI! Aproape 720.000 de români, dintre care 368.523 bărbaţi şi 349.079 femei, îşi sărbătoresc onomastica sâmbătă, de ziua Sfântului Apostol Andrei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI). Potrivit sursei citate, 717.602 de cetăţeni români poartă numele Sfântului Andrei. Din totalul româncelor, 293.745 poartă numele Andreea, 26.325 pe cel de Andra, iar alte 21.442 femei se numesc Andrea. De asemenea, 7.205 femei au numele Andreia, iar alte 356 - Andruţa sau Andruşa. Majoritatea bărbaţilor, respectiv 346.959, poartă numele de Andrei. Alţi 12.316 se numesc Andraş, 4.208 - Andreas, iar 3.237 - Endre, potrivit MAI.

TRADIŢII ŞI SUPERSTIŢII Ajunul Sfântului Andrei este considerat unul dintre acele momente în care bariera dintre văzut şi nevăzut se ridică. „Andreiu' cap de iarnă“, cum îi spun bucovinenii, permite interferenţa planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenţa oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească. Se crede că în această noapte „umblă strigoii“ să fure „mana vacilor“, „minţile oamenilor“ şi „rodul livezilor“, fiind asociată în tradiţia populară cu strigoi, farmece de dragoste, ghicirea ursitului şi prezicerea rodniciei anului care vine, marcând totodată debutul sărbătorilor de iarnă. Împotriva acestor primejdii, ţăranul român foloseşte usturoiul. În egală măsură, casa, grajdul, coteţele, uşile şi ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, ca să alunge duhurile rele. În această noapte se desfăşoară cea mai importantă acţiune: „păzitul usturoiului“.

Tot pentru a-şi vedea ursitul, fetele stau peste noapte în faţa unei oglinzi, mărginite de două lumânări, până ce zăresc chipul acestuia. În această noapte, se poate apela la duhurile rele pentru a afla identitatea unor hoţi sau criminali sau locul unde s-au pierdut lucruri ori oameni.

Postul vreme de trei zile, lumânările, bănuţii din argint, apa sfinţită, într-un cadru marcat de moarte, cimitirul satului sunt elementele folosite în această practică ritualică ce poate fi săvârşită doar de persoane cu mintea puternică.

În noaptea Sfântului Andrei se crede că lupii încep să vorbească, îşi pot mişca gâtul, devin mai sprinteni, iar oamenii care îi aud află secrete groaznice. Plata este însă una teribilă, pentru că aceşti oameni vor fi atacaţi de lupi şi se vor transforma în vârcolaci. Nici animalele nu sunt scutite de primejdie - omul nu face nimic în gospodărie, pentru ca animalele de pradă să nu-i atace vitele. Acestea pot fi însă protejate şi cu ajutorul unor cruci confecţionate din ceară de albine.

Unii bătrâni observă cerul în noaptea de Ovidenie sau de Sântandrei şi prezic dacă noul an va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dacă va fi pace sau război.

Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor şi a câmpurilor, se aduc crenguţe de vişin în casă şi dacă vor înflori până la Crăciun este semn de belşug. Un alt obicei este de a pune grâu în noaptea de Sântandrei într-o oală de pământ, pentru a vedea rodnicia ogoarelor, dar şi a casei gospodarului în noul an.