Creştinii ortodocşi din România sărbătoresc chiar în ziua care marchează sfîrşitul lunii Făurar, doi dintre cei mai importanţi sfinţi născuţi pe meleagurile Scythiei Minor: Ioan Casian Romanul şi Gherman din Dobrogea. Considerat întemeietorul monahismului apusean din Franţa, în secolul al IV-lea după Hristos, Sfîntul Ioan Casian a pustnicit mult timp în peştera care îi poartă numele, situată între localităţile Tîrguşor şi Cheile Dobrogei. Pustnicul înţelept şi învăţat a părăsit la scurt timp ţinuturile aspre dintre Dunăre şi Marea Neagră, alături de Gherman Dobrogeanul mergînd în pelerinaje în Palestina, Egipt şi Siria. Sfinţii dobrogeni au ajuns şi la Constantinopol, în anul 400, unde Ioan Casian a fost hirotonit diacon chiar de către Patriarhul Constantinopolului, Ioan Gură de Aur. Alături de marele ierarh bizantin, Ioan Casian îşi va desăvîrşi pregătirea teologică, după care pleacă în Apus pentru a-i lua apărarea Sfîntului Ioan Gură de Aur. Ajuns pe tărîmurile vechii Galii în care teribilul Vercingetorix l-a înfruntat pe marele Cezar, Ioan Casian se va dedica activităţii misionare. Tradiţia religioasă spune că a întemeiat o mănăstire de maici şi una de monahi în Marsilia, pentru eforuturile sale în slujba credinţei, numeroase comunităţi bisericeşti din Galia cinstindu-l pe Ioan Casian drept sfînt, imediat după mutarea sa la cele veşnice, în anul 435. După o tradiţie împămîntenită de ani buni, lăcaşul de cult ridicat în apropierea peşterei în care a trăit Ioan Casian, rod al strădaniei părintelui stareţ Istin Petre şi al Fundaţiei ”Sfinţii Martiri Brîncoveni”, este neîncăpător pentru miile de pelerini sosiţi anual din toate colţurile ţării. În cadrul manifestărilor religioase dedicate acestei sărbători, Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, va începe cu oficierea slujbei de Priveghere la biserica Sfîntul Gherman” din cartierul constănţean Poarta 6. Totodată, la Mănăstirea ”Peştera Sfîntului Ioan Casian” va avea loc slujba de Priveghere urmată de Taina Sfântul Maslu, iar la miezul nopţii, în peşteră, va fi oficiată o nouă liturghie. Totodată, Înaltul ierarh tomitan va oficia slujba de sfinţire a locului şi va pune piatra de temelie pentru mănăstirea ”Sfîntul Apostol Filip”. Lăcaşul de cult urmează să fie ridicat în vecinătatea vechiului centru episcopal de la Adamclisi, devenind astfel o mărturie a continuităţii creştinismului dobrogean. În acest aşezămînt monahal vor fi depuse moaştele celor cinci Sfinţi Martiri descoperite într-una dintre bazilicile cetăţii. Martirizaţi la sfîrşitul secolului al III-lea după Hristos, trupurile lor au fost aduse şi depuse în criptă mult mai tîrziu.