Preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat miercuri, oficial, că Parisul se întoarce în comandamentul militar al NATO, pentru că acest lucru este în interesul Franţei şi al Europei. În 1966, în timpul lui Charles De Gaulle, Franţa s-a retras din comandamentul militar al NATO, continuînd totuşi să fie membră a Alianţei. Decizia, luată în plin Război Rece, a fost apogeul mai multor ani de rivalitate franco-americană pentru controlul asupra Alianţei şi al armelor nucleare. Cei care se opun revenirii complete a Franţei în NATO afirmă că acest lucru va antrena alinierea Parisului la poziţiile Washingtonului. ”A venit momentul să punem capăt acestei situaţii, pentru că este în interesul Franţei şi al Europei”, a declarat Nicolas Sarkozy într-un discurs rostit la Şcoala Militară din Paris. ”Încheind acest proces lung, Franţa va fi mai puternică şi mai influentă. De ce? Pentru că absenţii se înşeală întotdeauna, pentru că Franţa trebuie să participe la conducere. Pentru că noi trebuie să fim acolo unde se elaborează decizii şi norme, în loc să aşteptăm să fim anunţaţi”, a spus el. ”După ce ne vom întoarce, vorm avea locul nostru în toate marile comandamente aliate”, a adăugat preşedintele francez. ”Ne vom păstra independenţa capacităţii de disuasiune”, a subliniat el.

Apropierea sa de NATO înseamnă că Franţa acceptă să se supună, ca şi ceilalţi aliaţi, unei evaluări anuale a aparatului său de apărare, cu excepţia celui nuclear. Franţa va trebui şi să subscrie, după ce a participat la definirea lor, la obiectivele pe care ţările aliate şi le vor fixa în mod colectiv în ceea ce priveşte numărul de militari, armament, logistică sau structură de comandament. Totuşi, mai ales de la sfîrşitul Războiului Rece, aceste obiective nu mai au valoare obligatorie.