Legăturile dintre o societate luxemburgheză, Heine, prin care erau plătite comisioane franceze pentru contracte de armament şi oameni politici francezi, printre care şi Nicolas Sarkozy, au fost subliniate prin dezvăluirea mai multor scrisori, luni. În aceste scrisori redactate în perioada 2006-2008 şi care au fost obţinute de justiţie, oficialii acestei societăţi solicită fonduri de la statul francez, au declarat, luni, surse apropiate de dosar. Creată în 1994, cu aprobarea lui Sarkozy, pe atunci ministru al Bugetului, Heine era utilizată de ramura internaţională a Direcţiei pentru Construcţii Navale (DCNI) pentru a plăti comisioane intermediarilor pentru contracte de armament, comisioane legale până în anul 2000. În prim-planul acestor contracte de armament figurează vânzarea de submarine Pakistanului, în 1994, care ar fi putut servi, indirect, ca mobil pentru un atentat la Karachi, soldat cu moartea în 2002 a 11 francezi, salariaţi la şantierul naval. Potrivit unei piste urmate în prezent de justiţia franceză, autorii acestui atentat ar fi atacat Franţa ca o formă de represalii faţă de oprirea plăţii de comisioane, decisă de Jacques Chirac, după alegerea sa.

Dosarele judiciare franceze, ca şi un raport al poliţiei luxemburgheze, alimentează, de asemenea, suspiciunea de retrocomisioane. Astfel, o parte a sumelor plătite de Franţa pentru obţinerea contractului de submarine ar fi revenit Franţei, pentru finanţarea ilegală de activităţi politice. De pe urma acestor finanţări ar fi beneficiat premierul Edouard Balladur, candidat în 1995 la alegerile prezidenţiale, al cărui purtător de cuvânt de campanie era Nicolas Sarkozy. Edouard Balladur a negat că ar fi comis orice act ilegal şi Nicolas Sarkozy a calificat drept ”fabule” suspiciunile care planează asupra sa. Una din scrisori, redactată la 29 noiembrie 2006, pentru Nicolas Sarkozy, sugerează o relaţie între actualul preşedinte francez, pe atunci ministru de Interne şi Heine. ”Este foarte urgent să se acţioneze”, scriu administratorii societăţii Heine. În 2004, DCNI, care este un organism public, a dorit să-şi încheie colaborarea cu Heine. Directorii societăţii ar fi solicitat atunci o indemnizaţie pe care o estimau la opt milioane de euro, a relatat, în octombrie, judecătorului de instrucţie Philippe Japiot, fostul preşedinte al DCNI. Printre destinatarii scrisorilor figurau şi preşedintele francez de atunci, Jacques Chirac. Opoziţia de stânga a solicitat să se facă lumină în cazul acestor contracte de armament, începând cu săptămâna trecută, după confirmarea printr-un raport al poliţiei luxemburgheze a faptului că Nicolas Sarkozy şi-a dat acordul pentru crearea societăţii Heine.