Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, candidat la alegerile prezidenţiale din aprilie şi mai, a propus, marţi, modificarea condiţiilor în care imigranţii pot beneficia de ajutoare sociale. Sarkozy a declarat că există prea mulţi străini în Franţa pentru ca sistemul de integrare să funcţioneze bine şi a promis că va reduce la jumătate numărul imigranţilor primiţi în fiecare an, dacă va fi reales. ”Sistemul nostru de integrare funcţionează din ce în ce mai rău, deoarece avem prea mulţi străini în ţară şi nu mai reuşim să le găsim o locuinţă, un loc de muncă, o şcoală”, a declarat Sarkozy într-o emisiune la France 2. ”În mandatul următor de cinci ani, consider că pentru a relansa integrarea în bune condiţii, trebuie înjumătăţit numărul de oameni pe care îi primim, adică de la 180.000 la circa 100.000”, a propus el. Sarkozy a menţionat că va modifica şi condiţiile în care imigranţii pot beneficia de ajutoare sociale. Vor putea beneficia de venitul de solidaritate şi de pensia minimă imigranţii care vor fi locuit zece ani şi vor fi lucrat cinci ani în Franţa, în condiţiile în care străinii care locuiesc în Franţa, în prezent, au aceleaşi drepturi sociale ca francezii. ”Referitor la asigurarea medicală universală (CMU) şi la ajutorul medical de stat (AME) acordate imigranţilor fără documente, tradiţia Franţei este să acorde îngrijiri oricare ar fi naţionalitatea”, a subliniat el. Prezentat de sondaje ca fiind învins de candidatul socialist Francois Hollande, la alegerile prezidenţiale din 22 aprilie şi 6 mai, Nicolas Sarkozy a reluat, în ultima perioadă, temele imigraţiei şi securităţii, care au contribuit la alegerea sa triumfală în 2007.

LEGE CONTROVERSATĂ Parlamentul francez a adoptat, marţi, o lege controversată menită să lupte împotriva uzurpării identităţii, instaurând un fişier cu datele biometrice ale tuturor francezilor. Noua lege, împotriva căreia socialiştii vor sesiza Consiliul Constituţional, implementează o carte de identitate biometrică, care va fi ataşată unui fişier centralizat, pentru a lupta împotriva fenomenului uzurpării identităţii, care a afectat 15.000 de persoane în 2009, conform deputatului de dreapta Eric Ciotti. Noua carte de identitate va avea două cipuri electronice. Primul va conţine toate datele biometrice ale unui individ (stare civilă, adresă, statură, culoarea ochilor, amprente digitale etc). Cel de-al doilea, facultativ, va servi ca semnătură electronică pe Internet, pentru schimburi comerciale şi administrative. Propunerea a făcut obiectul unui conflict între Senat şi majoritatea de dreapta din Adunarea Naţională, privind natura legăturii care trebuie să existe între datele biometrice înscrise în noua carte de identitate şi cele centralizate în fişierul general al tuturor francezilor.

O ŢARĂ DE VERIŞORI Nicolas Sarkozy şi Francois Hollande, care sunt adversari în alegerile prezidenţiale franceze, sunt veri, iar soţia de origine italiană a preşedintelui în exerciţiu are, de asemenea, legături de rudenie cu partenera lui Hollande, dezvăluie un genealog francez. Cei doi adversari politici au ca rudă îndepărtată comună un ţăran modest din secolul XVII, Claude Labully-Burty, care trăia într-un sat din Alpi, în Savoia, Saint-Maurice-de-Rotherens, la 20 de kilometri de Chambery, afirmă Jean-Louis Beaucarnot, pe baza arborelui genealogic. Acest înaintaş modest a trăit la sfârşitul secolului XVI şi începutul secolului XVII iar cei doi fii ai săi, Claude, strămoşul lui Francois Hollande şi Pierre, cel al lui Sarkozy, s-au stabilit în timpul lui Ludovic al XIII-lea în comuna vecină, Saint-Genix-sur-Guiers. Însă legăturile de rudenie între Hollande şi Sarkozy nu se opresc aici. Partenerele lor ar fi şi ele verişoare, potrivit genealogului. Carla Bruni-Sarkozy şi Valerie Trierweiler, care ar putea deveni Prima Doamnă în cazul unei victorii a partenerului său, Hollande, au un înaintaş comun, Baratin. Massonneau, numele de fată al Valeriei Trierweiler, care a păstrat numele fostului ei soţ, provine din Creusot, un oraş industrial din centrul Franţei. În arborele ei genealogic figurează familia Germanand, în care apare un strămoş comun cu Carla Bruni, prin intermediul bunicii sale franceze, Renee Planche, fiica unui deputat radical din timpul celei de a treia republici. Prenumele strămoşului comun respectiv ar fi Antoine, care purta patronimul Baratin, un nume de familie rezultat din vechiul verb barater, care înseamnă a înşela. Acesta a trăit în prima jumătate a secolului XVII.