La un an de la primul tur al alegerilor prezidenţiale care l-au condus la o victorie fără drept de apel, Nicolas Sarkozy suscită sentimente de decepţie şi scepticism în rîndul francezilor. Ultimele sondaje publicate cu ocazia acestei aniversări conţin veşti proaste pentru şeful statului: 59% dintre francezi consideră că primul dintre cei cinci ani ai săi de mandat este mai degrabă un eşec. 79% sînt de părere că situaţia din ţară nu s-a ameliorat de la venirea sa la putere. Prea multă mediatizare, un stil personal contestat, lipsa rezultatelor în problema puterii de cumpărare, din care făcuse o prioritate în timpul campaniei, alcătuiesc un bilanţ sumbru pentru un preşedinte care şi-a început mandatul cu o rată de popularitate nemaivăzută de la generalul de Gaulle. Clasat pe primul loc în primul tur al scrutinului prezidenţial din 21 aprilie 2007, Nicolas Sarkozy a cîştigat, în 6 mai, cu 53% din voturi în faţa socialistei Segolene Royal. Institutul IFOP îl credita, la sfîrşitul săptămînii trecute, cu doar 36% opinii favorabile, cel mai prost scor al său începînd din mai 2007 şi cel mai slab al unui preşedinte după un an de mandat de la începutul celei de-a V-a Republici, în 1958.

În cădere în sondaje încă din toamnă, Sarkozy încearcă să se redreseze, în special adoptînd un stil mai sobru. Joi seară, într-o emisiune de 90 de minute transmisă în direct de la Palatul Elysee, el va încerca să convingă francezii că acţiunile sale sînt justificate. În faţa a cinci jurnalişti, el va explica reformele puse în aplicare şi le va anunţa pe cele pe care le are în vedere în lunile şi anii ce vor urma, a declarat purtătorul de cuvînt al partidului său, Dominique Paille. “Sarkozy a lansat o serie de reforme - pensii, educaţie, justiţie, reducerea numărului de funcţionari - pentru a încerca să reducă deficitul public al Franţei, aşa cum cere UE şi să elibereze creşterea economică. Însă, toate acestea trebuie puse în perspectivă”, a explicat purtătorul de cuvînt al UMP. De la eşecul dreptei la alegerile locale din martie, miniştrii şi-au înmulţit intervenţiile în care cer francezilor să aibă răbdare, dau asigurări că reformele vor da rezultate şi chiar recunosc că Guvernul nu a explicat întotdeauna suficient măsurile pe care le-a luat. “Francezilor le place reforma, cu condiţia ca aceasta să nu îi afecteze pe ei înşişi”, explica Paille, care a vorbit şi despre “un fond conservator în Franţa”. Detractorii spun însă că reformelor puse în aplicare le lipseşte amploarea şi coerenţa şi că suscită nenumărate bîlbîieli în interiorul Guvernului.

“Francezii nu se opun tuturor reformelor, dar nu mai cred în acest preşedinte care, după 12 de luni în care a exercitat haotic puterea, nu le-a dat încă o foaie de drum”, scria, luni, cotidianul de stînga “Liberation” într-un editorial. Deja, actul al II-lea al mandatului lui Nicolas Sarkozy se anunţă dificil, într-un context economic şi social nefavorabil. Moralul francezilor este la cel mai scăzut nivel, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Inflaţia este în creştere din cauza creşterii mondiale a cursului petrolului şi a preţurilor alimentelor, iar creşterea economică, deja dezamăgitoare, va încetini şi mai mult în prima jumătate a anului 2008. În plus, Nicolas Sarkozy se confruntă cu o mobilizare din ce în ce mai mare în faţa reformelor sale, aşa cum arată manifestaţiile liceenilor şi profesorilor, împotriva suprimării de posturi în învăţămînt sau greva din porturi, împotriva privatizării anumitor operaţiuni.