Mustafa Abdel Jalil, şeful Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT), l-a invitat pe preşedintele Franţei la Benghazi, pentru a ridica moralul insurgenţilor. Un purtător de cuvânt al preşedinţiei a declarat că Sarkozy a mulţumit pentru invitaţie. CNT a fost format în Benghazi, fieful rebelilor şi s-a proclamat singura autoritate legitimă a Libiei. Este recunoscut de Franţa şi Italia. Franţa va trimite experţi militari pentru a consilia rebelii libieni, a anunţat, ieri, un oficial francez. Câţiva ofiţeri de legătură francezi vor ajuta CNT. Asistenţa se va concentra pe modalităţile de protejare a civililor. Nu au fost date detalii despre misiune, dar probabil nu vor fi trimişi mai mult de zece militari. Parisul a subliniat că nu vor fi trimise trupe combatante. Marea Britanie a anunţat marţi că va trimite ofiţeri în Benghazi, pentru a antrena şi consilia rebelii. Ministrul libian de Externe, Abdul Ati al-Obeidi, a avertizat că decizia Marii Britanii de a trimite o echipă militară pentru a-i consilia pe rebelii care luptă împotriva colonelului Muammar Gaddafi va deteriora şansele de pace în ţară şi va prelungi luptele. Şeful diplomaţiei britanice, William Hague, a declarat că măsura respectă rezoluţia ONU, ce prevede protejarea civililor dar interzice desfăşurarea de forţe terestre.

NATO îşi poate îndeplini misiunea din Libia fără ajutorul SUA, susţine vicepreşedintele american, Joe Biden, argumentând că Washingtonul este mai important în alte zone, în special în Egipt. Biden a sugerat că problema nu este cu capacităţile celorlalte ţări NATO, ci cu voinţa lor politică. ”Dacă Dumnezeu atotputernic ar scoate SUA din NATO şi le-ar plasa pe planeta Marte, atunci nu am mai participa, este bizar să se sugereze că NATO şi restul lumii nu au capacităţi pentru a gestiona conflictul din Libia. Din când în când, altor ţări le lipseşte voinţa, dar aceasta nu are de-a face cu capacităţile”, a comentat ironic Biden. El reprezintă una dintre vocile cele mai influente în privinţa politicii externe a administraţiei Obama. Declaraţiile lui subliniază reticenţa SUA de a se întoarce în prima linie a conflictului din Libia, chiar dacă rebelii suferă înfrângeri în luptele cu forţele liderului libian. Vicepreşedintele american a argumentat că, în timp ce ţările europene au legături istorice cu Tripoli, importanţa altor interese strategice ale SUA le pun în umbră pe cele din Libia.

Libia se confruntă de două luni cu o revoltă a rebelilor, pentru a pune capăt regimului lui Gaddafi, aflat la putere de 42 de ani. După succesul revoltelor din Tunisia şi Egipt, mişcarea din Libia s-a transformat într-un conflict armat. Misrata, ultimul bastion al rebelilor în vestul ţării, se confruntă cu bombardamente de mai multe săptămâni. Şeful diplomaţiei libiene a propus o încetare a focului pentru o perioadă medie de timp, poate şase luni, pentru a pregăti alegeri care să fie monitorizate de ONU, aşa cum prevede planul de pace al Uniunii Africane. El a subliniat că alegerile ar putea acoperi orice dosar este ridicat de libieni şi că orice s-ar putea afla pe masă, inclusiv viitorul lui Gaddafi ca lider. Obeidi a precizat că ţările pe care le-a vizitat susţin o încetare a focului şi consolidarea efortului umanitar, dar a acuzat Marea Britanie, Franţa şi Italia că nu sunt de ajutor. Obeidi a dat asigurări că autorităţile de la Tripoli depun toate eforturile pentru a ajuta organizaţiile internaţionale să ajute populaţia din Misrata.

Libia va doborî avioanele NATO cu rachete sol-aer şi va distribui arme civililor, dacă trupele coaliţiei vor debarca la Misrata, a declarat, marţi, adjunctul ministrului libian de Externe, Khaled Kaaim. Acesta a negat afirmaţiile rebelilor, care acuză trupele libiene că folosesc bombe cu submuniţii.