Franţa a comemorat, marţi, 90 de ani de la armistiţiul Primului Război Mondial în prezenţa mai multor personalităţi, printre care preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, prinţul Charles al Marii Britanii şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. ”Clădirea Europei, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Organizaţia Naţiunilor Unite sînt cele mai frumoase traduceri ale evoluţiei conştiinţei după ororile înregistrate între anii 1914-1918 şi 1939-1940”, a afirmat Sarkozy, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia UE. Pentru celebrarea armistiţiului din 11 noiembrie, preşedintele francez a ales fortăreaţa din Douaumont, loc important în bătălia de la Verdun din 1916. Prinţul Charles şi soţia sa, Camilla, care au cinat cu o zi înainte la Palatul Elysée, au fost prezenţi la ceremonie, alături de marele duce Henri şi ducesa Maria Teresa de Luxemburg, de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi de preşedintele german al Parlamentului European, Hans-Gert Poettering. Germania a fost reprezentată de Peter Müller, noul preşedinte al Bundesrat (Camera Superioară din Parlamentul german), în contextul în care cancelarul Angela Merkel se afla la Varşovia, unde se celebra împlinirea a 90 de ani de la obţinerea independenţei de către Polonia.

Această zi a avut o notă specială, pentru că nu s-a aflat în primul rînd al participanţilor la ceremonie niciun Poilus, soldaţi din Primul Război Mondial pe care manualele de istorie îi arată cu arma pe umăr sau în tranşee pline de noroi şi înconjuraţi de cadavre. Ultimul dintre aceştia, Lazare Ponticelli, a murit la 12 martie, la vîrsta de 110 ani. Considerînd că este un afront la adresa celor morţi înaintea lui, Ponticelli a refuzat mult timp să participe la funeraliile naţionale, dar a revenit asupra deciziei cu puţin timp înainte să moară. Un omagiu i-a fost adus la Domul Invalizilor, în prezenţa preşedintelui Sarkozy. Patru soldaţi din Primul Război Mondial mai sînt în viaţă - trei britanici şi un american. În condiţiile în care a început o polemică în Franţa cu privire la numărul zilelor rezervate ceremoniei, care a pornit de la un raport ce urmează a fi prezentat astăzi, secretarul de Stat pentru veteranii de război, Jean-Marie Bockel, a declarat marţi că aceste comemorări ar trebui păstrate aşa cum sunt, chiar dacă sînt sau nu naţionale. ”Atît timp cît vor fi oameni prin care vor trăi aceste amintiri, presă care să prezinte lucrurile pe care le povestesc ei, cum ar fi tragediile şi luptele, îi vom face să trăiască”, a afirmat Bockel pentru postul de radio RTL.

Timp de 300 de zile, cît au durat luptele de la Verdun, între februarie şi decembrie 1916, 26 de milioane de obuze au fost lansate de artileriile forţelor rivale, într-un război care a provocat în total moartea a 10 milioane de oameni. Asemenea legionarului francez Ponticelli, înrolat la vîrsta de 17 ani, în 1914, alţi 8,5 milioane de soldaţi au fost mobilizaţi în Franţa. Dintre aceştia, 1,4 milioane nu s-au mai întors acasă. Majoritatea aveau vîrste cuprinse între 18 şi 25 de ani. În Franţa şi Germania, un combatant din şase a fost ucis. În timpul Primului Război Mondial au murit 1,9 milioane de germani, 1,7 milioane de ruşi şi 760.000 de britanici. ”În 1918, Franţa era cîmpul de bătălie al Europei, în 2008 deţine preşedinţia unei Europe împăcate cu ea însăşi, care deschide calea către pace în lume”, a conchis Bockel.