Nevoit să renunţe la preşedinţia UE în favoarea Cehiei, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, este decis să-şi păstreze un rol principal pe scena internaţională, după ce a fost consacrat drept unul dintre cei mai influenţi lideri europeni. De la Bruxelles la Strasbourg, preşedintele francez a repetat că i-a plăcut cu adevărat funcţia. ”Este o oportunitate fantastică să ai şansa să prezidezi 27 de ţări”, a spus el la sfîrşitul ultimului Consiliu European de la Bruxelles, exprimîndu-şi regretul că misiunea s-a încheiat.

Beneficiind de crizele care au marcat preşedinţia franceză a UE şi de slăbiciunea unei administraţii americane aflate la final de mandat, Nicolas Sarkozy a impus în prim-plan o Europă puternică şi unită, care a negociat pacea în războiul ruso-georgian, a inspirat planuri de salvare a băncilor şi a condus lupta împotriva încălzirii globale. Pe cinci continente, preşedintele francez a reprezentat figura unei Uniuni Euorpene ironizate odată de fostul secretar american de Stat, Henry Kissinger, cu celebra formulă ”Europa? Ce număr de telefon are?”. Cu un bilanţ apreciat în majoritatea capitalelor europene şi care i-a asigurat o creştere a popularităţii pe plan intern, Nicolas Sarkozy îşi va face auzită vocea şi în continuare la Bruxelles. ”Nimeni nu poate considera pozitiv ca Franţa să facă o politică a scaunului gol pentru că a exercitat timp de şase luni preşedinţia. Nu! Dimpotrivă, voi avea iniţiative”, a spus el în faţa europarlamentarilor reuniţi la Strasbourg. Preşedintele francez intenţionează să-i supravegheze îndeaproape pe succesorii săi eurosceptici la conducerea UE. La nivel public, el afirmă că are toată încrederea în preşedinţia cehă, însă se declară dispus să o ajute. În particular, tonul este diferit însă. ”Dacă Cehia nu face nimic, preşedintele nu va rămîne cu braţele încrucişate. Unii lideri europeni au căpătat obiceiuri, nu vor lăsa să se instaleze o spirală negativă. Franţa este în centrul jocului şi să nu credeţi că se va retrage în colţul său”, a adăugat Sarkozy. El a relansat ideea înfiinţării unui guvern economic european, sugerînd organizarea mai multor reuniuni la nivel de şefi de stat şi de guvern ale Eurogrupului, indicînd chiar că ar putea disputa conducerea acestuia. După ce cancelarul german, Angela Merkel, şi-a exprimat opoziţia clară, Sarkozy a modificat uşor forma propunerii, dar nu şi fondul acesteia. ”În perioade de criză, trebuie să ne obişnuim să discutăm despre economie”, a insistat el.

Nicolas Sarkozy intenţionează să-şi facă simţită prezenţa în continuare şi în afara Europei, inclusiv în Orientul Mijlociu. ”Sînt convins că, pentru a putea face pace, este nevoie de un al treilea partener”, a spus el, adresîndu-se, în iunie, Israelului şi palestinienilor. El îşi va prezenta programul internaţional la jumătatea lunii ianuarie, în mesajul adresat corpului diplomatic, însă nu este sigur că va avea un succes asemănător celui înregistrat în ultimele şase luni. ”Sarkozy a beneficiat de circumstanţe excepţionale. Au existat crize repetate, a fost preşedinte al UE, iar George W. Bush a fost «răţuşca cea urîtă»”, a apreciat Dominique Moisi, de la Institutul francez pentru Relaţii Internaţionale IFRI. ”Fără mandatul european şi după venirea lui Barack Obama la Casa Albă, va fi mai complicat”, a adăugat el.