Şase astronauţi, închişi de opt luni într-o replică a unei navete spaţiale aflată într-un laborator din Moscova, vor ajunge fictiv pe Marte, luni, în cadrul unui program de simulare a zborului către Planeta Roşie, într-o misiune a cărei durată totală este de un an şi jumătate. Programul Marte-500 a debutat pe data de 3 iunie 2010, la Institutul de Cercetări Medicale şi Biologice (IBMP) din Moscova. Şase voluntari, cu vârstele cuprinse între 26 de ani şi 38 de ani, trăiesc într-o izolare totală de restul lumii, în condiţii foarte apropiate de cele prezente la bordul unei navete spaţiale care ar zbura către Marte. Astronauţii s-au împărţit în două grupuri în momentul în care capsula, compusă din cinci module, a simulat intrarea pe orbita planetei Marte, pe data de 2 februarie. Trei astronauţi s-au instalat în modulul de coborâre ce va ajunge pe Planeta Roşie, iar ceilalţi trei au rămas în modulul principal, ce are o lungime de 20 de metri şi un diametru de 3,6 metri.

Sosirea pe Marte, prevăzută a avea loc luni, în jurul orei 10.00 GMT, va fi transmisă pe un ecran uriaş la Centrul rus pentru Controlul Zborurilor Spaţiale (TSUP) din Moscova, unde au fost deja invitaţi numeroşi savanţi şi jurnalişti. După o călătorie în spaţiu de 250 de zile, timpul pentru a ajunge pe Marte plecând de pe Terra, columbianul Diego Urbina, rusul Aleksandr Smolevski şi chinezul Wang Yue vor coborî pentru prima oară pe Planeta Roşie. Vor urma alte două ieşiri, pe 18 februarie, respectiv 22 februarie. Timp de aproximativ o lună, se vor simula o serie de activităţi ştiinţifice şi viaţa de zi cu zi a unui echipaj pe Marte, într-un modul special construit pentru a imita scoarţa marţiană, iar apoi se vor alătura celorlalţi trei membri ai echipajului, francezul Romain Charles şi ruşii Sukhrob Kamalov şi Aleksei Sitev. Cei şase voluntari din acest proiect ştiinţific, trei ingineri, un medic, un chirurg şi un fizician, vor efectua toate sarcinile ca şi cum ar fi o misiune reală.

Misiunea s-a derulat fără probleme până în prezent, însă, pe parcursul unui zbor adevărat către Marte, vor exista multe alte provocări cărora trebuie să le facă faţă, cum ar fi gravitaţia şi radiaţia. IBMP şi Agenţia Spaţială Europeană vor să studieze efectele izolării, absenţei luminii naturale şi a aerului proaspăt asupra organismului uman, ca şi restricţiile în privinţa contactelor umane la care vor fi supuşi astronauţii care vor zbura într-o bună zi pe Marte, chiar dacă nicio expediţie de acest gen nu este prevăzută deocamdată pentru următorii 20-30 de ani. Cei şase voluntari vor avea zilele organizate în trei părţi egale: o treime pentru lucru şi experimente ştiinţifice, o treime pentru relaxare în modulul de stocaj, în care un compartiment este dotat cu o mică sală de sport şi cu o saună şi o treime pentru odihnă şi somn. În cazul apariţiei unor probleme de sănătate, consultaţiile pot fi efectuate în modulul medical, ce permite izolarea unui membru al echipajului. Dacă unul dintre voluntari decide să abandoneze, experimentul va continua ca şi cum acel membru al echipajului ar fi murit. Comunicarea dintre membrii echipajului şi echipa tehnică din centrul de comandă şi cu familiile lor se face prin e-mail, iar mesajele trimise ajung la destinaţie cu o întârziere de 40 de minute, pentru a simula cât mai bine condiţiile reale de transmitere a acestor mesaje.

Revenirea pe Terra este prevăzută pentru sfârşitul lunii noiembrie, după o călătorie de întoarcere ce va dura 240 de zile. Anul trecut, alţi şase voluntari au simulat un zbor de 105 zile în spaţiu, acesta fiind primul experiment ce a permis studierea comportamentului uman în vederea unei viitoare misiuni către Marte.