Satelitul european SMOS, specializat în măsurarea nivelului de umiditate al solului şi a salinităţii oceanelor de pe Terra, a fost lansat cu succes de Agenţia Spaţială Europeană (ESA), luni, de la baza spaţială Plessetsk din Rusia, cu ajutorul unei rachete Rockot. Plasarea pe orbită a radiotelescopului SMOS (Soil Moisture and Ocean Salinity) şi a mini-satelitului Proba-2, care are misiunea de a testa noi tehnologii spaţiale şi de a monitoriza activitatea solară, a fost salutată, luni, printr-un comunicat emis de ESA, care s-a declarat încântată de această dublă reuşită. În opinia lui Yan Kerr, coordonatorul ştiinţific al misiunii SMOS, de la Centrul de Studii Spaţiale ale Biosferei (CESBIO), încălzirea climei este un fapt, dar consecinţele acestui fapt asupra circuitului apei (precipitaţii, evaporare, scurgere, infiltrarea în sol, stocarea) nu sunt clare, de aici apărând necesitatea de a deţine cele mai corecte date posibile, pentru a concepe modele climatice fiabile.

SMOS va permite alcătuirea unor hărţi ale umidităţii solurilor, cu o rezoluţie medie de 43 de kilometri. De pe orbita sa polară, la o altitudine de 758 de kilometri, satelitul SMOS va scana întreaga suprafaţă a globului în doar trei zile. Acest satelit va măsura şi variaţiile nivelului de sare din apele oceanice de suprafaţă şi impactul lor asupra circuitului apei de la suprafaţa planetei. Comparat cu o imensă scară rulantă oceanică, acest circuit constă în coborârea apelor reci şi cu o salinitate mare şi urcarea apelor calde spre suprafaţă, influenţând decisiv climatul planetar. O încetinire a acestui circuit al apelor, care au nevoie de până la o mie de ani pentru a reveni în punctul de unde au plecat, ar avea influenţe majore asupra climei planetei. În medie, oceanele conţin 35 de grame de sare pe litru de apa. Cumulând 30 de zile de observaţii, SMOS va fi capabil să detecteze diferenţele de salinitate de până la o zecime de gram dintr-un litru de apă. Datele oferite de SMOS vor fi folositoare atât oamenilor de ştiinţă şi experţilor în meteorologie, cât şi industriei agricole, pescuitului şi navigaţiei. Cu ajutorul celor 69 de mici antene dispuse pe cele trei braţe, SMOS, echipat şi cu un nou tip de instrument, radiometrul imagistic MIRAS, va măsura, la suprafaţa Terrei, radiaţia emisă cu o lungime de undă de 21 de centimetri. Energia acestor microunde poate să varieze în funcţie de umiditatea şi de salinitatea apei.

Cu un cost total de 315 milioane de euro, satelitul SMOS face parte dintr-un program comun de monitorizare a Terrei, conceput de ESA şi agenţiile spaţiale franceză (CNES) şi spaniolă (CDTI). Un prim satelit inclus în acest program, lansat în luna martie, măsoară cu precizie gravitaţia terestră, pentru a-i ajuta pe oamenii de ştiinţă să prevadă seismele şi să înţeleagă mai bine mişcarea curenţilor oceanici. În luna februarie, ESA va lansa cel de-al treilea satelit din acest program, numit Cryosat 2, care va măsura grosimea banchizelor polare.