Piaţeta Cazinoului din staţiunea Mamaia s-a transformat, pentru cinci zile, într-un sat tradiţional în miniatură, datorită celui mai aşteptat eveniment cultural al verii, Târgul Naţional al Meşterilor Populari din România, ajuns la cea de-a XIII-a ediţie. Meşteri populari din întreaga ţară care au moştenit, din generaţie în generaţie, pasiunea pentru tradiţie şi lucrul bine făcut „se întrec” în a capta atenţia turiştilor români şi străini, captivaţi de frumuseţea obiectelor. Oferta este generoasă, iar meşteşugarii ştiu să fie pe placul celor mai pretenţioşi vizitatori, fără să renunţe la calitate şi tradiţie, deoarece, se ştie, din acest punct de vedere, târgul de la Mamaia este unul dintre cele mai exigente manifestări de acest gen din întreaga ţară. Acest lucru se datorează directorului Muzeului de Artă Populară (MAP), dr. Maria Magiru, sufletului acestui eveniment, aşteptat cu nerăbdare, de la an la an, de turişti şi constănţeni, dar şi de meşteşugari.

„La acest eveniment sunt prezenţi peste 300 de meşteri populari care reprezintă zone etnografice din toată România şi meşteşuguri tradiţionale, transmise din generaţie în generaţie. Turiştii au posibilitatea să-şi aducă aminte de satul de altădată, de obiectele din locuinţele de odinioară şi să-şi achiziţioneze un suvenir”, a spus directorul MAP, dr. Maria Magiru.

CADOURI DE LA MARE Pe mulţi dintre meşterii populari, publicul îi găseşte în acelaşi loc, îmbrăcaţi în straie populare, cu acelaşi zâmbet larg pe chip şi cu obiecte mult mai frumoase. Constănţeanca Camelia Avram ştie, de fiecare dată, să atragă turiştii cu frumoase „cadouri de la mare”: mozaicuri, lumânărele şi podoabe realizate din scoici, pietre de râu sau steluţe de mare. Atrag atenţia şi plachetele marine, dar şi semnele zodicale modelate în lut. Noutatea acestei ediţii sunt gentuţele realizate din împletituri rustice şi decorate cu... nasturi.

AUTENTICITATE ŞI TRADIŢIE Dificultatea celor mai mulţi participanţi este aceea de oferi „noutăţi” publicului. De aceea, cunoscutul meşter iconar Angela Ludoşanu din Călăraşi încearcă să capteze atenţia publicului nu cu noi „modele”, ci cu icoane de mai mari dimensiuni, cu o tematică mai complexă, mai puţin abordată de „concurenţă”. „Trebuie să îmbinăm autenticul cu tradiţia şi încercăm să nu pierdem teren în faţa kitsch-ului”, spune Angela Ludoşan. Valoarea icoanelor pe sticlă variază în funcţie de complexitate, iar Liana şi Adrian Curta le vând la preţuri cuprinse între 50 şi 120 lei. „O icoană este un dar deosebit: de casă nouă, de botez, de nuntă, iar valoarea sa nu se pierde din timp, dimpotrivă, o poţi lăsa moştenire. Sunt foarte durabile. Am învăţat să combinăm culorile de la zugravii de biserici, pentru a fi cât mai rezistente”, spune Liana Curta.

La Târgul Naţional al Meşterilor Populari, organizat de Muzeul de Artă Populară, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Judeţean Constanţa, în perioada 17-21 august, sunt reprezentate toate genurile creaţiei populare: ceramică frumos decorată, ţesături variate, obiecte din lemn, ouă încondeiate, decoraţiuni din pănuşe de porumb sau seminţe, curele, candele sculptate, instrumente muzicale, piese de costum şi multe, multe podoabe din argint, os sau din mărgele. Târgul poate fi vizitat până duminică, de la ora 10.00 până la miezul nopţii.