Specialiştii Universităţii Drexel din SUA au descoperit un grup de celule cerebrale care contribuie decisiv la capacitatea de orientare. Se cunoaşte faptul că animalele folosesc trei tipuri de celule pentru a se orienta: celulele de direcţie se activează când animalul este întors cu faţa spre o anumită direcţie, celulele de loc sunt activate doar în cazul unei anumite localizări, iar celulele grilă emit impulsuri la intervale regulate cât timp animalul este în mişcare. Celulele grilă trimit informaţii celulelor de loc şi ambele tipuri de celule transmit informaţii spre hipocamp, arie cerebrală responsabilă de formarea amintirilor. Împreună, aceste componente ajută animalul să-şi formeze o reprezentare mentală a sa în mediul înconjurător.

La om, fusese descoperită existenţa celulelor de loc şi de direcţie, dar existenţa celulelor grilă fusese doar sugerată, în urma unor indicii apărute în cursul scanărilor cerebrale. Pentru a afla dacă aceste celule există la om, cercetătorii americani au studiat 14 persoane care aveau implantaţi în creier electrozi meniţi să trateze epilepsia. Specialiştii au înregistrat activitatea unui tip de celule cerebrale, în timp ce voluntarii jucau un joc pe computer ce simula conducerea maşinii printr-un spaţiu deschis, căutând diferite obiecte şi trebuind să ţină minte unde le găsiseră. Într-o etapă ulterioară, au trebuit să localizeze din nou obiectele, cât de repede puteau, deşi de data aceasta obiectele erau invizibile şi apăreau doar dacă subiectul le localiza corect. Cercetătorii doreau ca subiecţii să îşi formeze o hartă mentală a localizării obiectelor, ceea ce ar fi necesitat intrarea în acţiune a celulelor grilă. Aşa au descoperit că anumite celule emiteau impulsuri la intervale regulate, ca reacţie la un sistem de organizare şi reprezentare a spaţiului identic cu cel de la animale. Ca şi la animale, aceste celule erau localizate în cortexul entorhinal, responsabil de orientare şi memorie, şi în cortexul cingulat, implicat în învăţare. În mod surprinzător, acestea se găseau şi în cortexul prefrontal, care este implicat în formarea unor noi amintiri episodice.

Descoperirea ar putea duce la găsirea unor noi căi de a ajuta persoanele care au probleme de orientare, cum se întâmplă cu cele care suferă de maladia Alzheimer, fie cu medicamente, fie prin tehnici de stimulare cerebrală ce ar putea îmbunătăţi activitatea celulelor grilă.