Anul acesta s-au împlinit 24 de ani de când românii au îndrăznit să spere, de când au spus STOP regimului comunist, de când au ieşit în stradă pentru a-şi apăra drepturile, pentru ca noi, cei de acum, să ne putem spune în gura mare nemulţumirile. A doua parte a lunii decembrie 1989 a fost marcată de proteste, lupte de stradă şi demonstraţii care au dus la sfârşitul regimului comunist din România şi la căderea lui Nicolae Ceauşescu. Demonstraţiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul controversat şi execuţia liderului comunist şi a Elenei Ceauşescu. De atunci, sfârşitul lui decembrie (în special zilele de 21 şi 22) este marcat de evenimente prin care sunt comemoraţi martirii Revoluţiei. Aşa se face că, la sfârşitul săptămânii trecute, au fost organizate manifestări în fiecare colţ de ţară, în fiecare oraş în care s-au auzit focuri de armă, în care oamenii au ieşit în stradă pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de crimele comunismului. În Timişoara, Bucureşti, Cluj, Constanţa şi în toate celalalte oraşe din ţară s-au auzit, zilele acestea, slujbe de comemorare, cântecul fanfarei militare, iar monumentele dedicate eroilor Revoluţiei au fost „invadate“ de coroane de flori şi jerbe.

MESAJE Având în vedere încărcătura momentului, nu au lipsit mesajele din partea oamenilor politici care conduc acum destinele României. Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că 22 decembrie are o semnificaţie aparte pentru istoria României, reprezentând un moment în care românii îşi reamintesc „cu pietate şi recunoştinţă de martirii luptei împotriva regimului totalitar comunist“. El a adăugat că, după 24 de ani de la Revoluţie, „nu avem voie şi nu avem dreptul să îi uităm, indiferent de greutăţile prezentului sau de provocările viitorului“, pe aceia care au luptat în decembrie 1989 împotriva regimului comunist. „Suntem ceea ce suntem acum şi pentru că unii dintre noi au avut curajul să spere“, a mai spus Antonescu. La rândul său, europarlamentarul şi vicepreşedinte al PSD Corina Creţu a declarat că momentul Revoluţiei din 1989 a fost scânteia care a atras un lung şir de transformări în sânul societăţii româneşti, exprimându-şi convingerea că „schimbările în bine vor fi din ce în ce mai vizibile în societatea românească în perioada următoare“.

NEMULŢUMIRI Manifestări dedicate eroilor Revoluţiei au fost organizate şi la Constanţa. La Troiţa de la Casa de Cultură şi la Grupul Funerar al Eroilor Revoluţiei din decembrie 1989 din Cimitirul Central, au fost oficiate slujbe religioase şi au fost depuse coroane de flori şi jerbe de către membri ai Asociaţiilor revoluţionarilor, ai partidelor politice, instituţiilor şi organizaţiilor din întreg judeţul. „Este un moment de aducere aminte, este un moment de pomenire a celor care, în acele zile tumultuoase, au pus mai presus de viaţa lor dorinţa de a face ceva pentru semenii lor. Jerfa sutelor şi miilor de oameni care au murit, au fost răniţi, au suferit a făcut ca noi să fim liberi astăzi, să putem vorbi, să avem păreri diferite, să putem să strigăm sus sau jos“, a declarat prefectul judeţului Constanţa, Eugen Bola. Printre manifestările de la Constanţa s-a strecurat şi o nemulţumire. Membrii Fundaţiei Revoluţionarilor „Tomis 22“ au fost revoltaţi de organizarea în 21 decembrie a manifestărilor la Constanţa, motiv pentru care ei au depus coroane de flori, ieri, în faţa Prefecturii. Mai mult, ei spun că Troiţa de la Casa de Cultură nu are nicio însemnătate pentru momentul 22 decembrie 1989, pentru că toate acţiunile de la Constanţa s-au petrecut în faţa Prefecturii, de acolo fiind dat anunţul că românii au scăpat de ocupaţia comunistă. În toată ţara, numărul deţinătorilor de certificate de revoluţionar, în urma evenimentelor din decembrie '89, este estimat la 22.000 - 23.000, însă 16.000 dintre aceştia, mai precis cei din categoria „luptător remarcat prin fapte deosebite“, nu vor primi nici în 2014 indemnizaţie lunară pentru acest merit.