Serbia a marcat, luni, nouă ani de la începerea campaniei NATO împotriva trupelor sîrbe, în martie 1999. La intervenţia împotriva Republicii Federale Iugoslavia au participat armatele a 19 state membre NATO. Campania de bombardamente a durat 78 de zile, provocînd moartea a 1.200 - 2.500 de persoane, potrivit diferitelor estimări. Datele oficiale arată că au fost ucişi 1.002 militari ai fostei armate iugoslave, precum şi 2.500 de civili, inclusiv 89 de copii. Alte 10.000 de persoane au fost rănite. Atacurile au început în seara zilei de 24 martie 1999, la ordinul fostului secretar general NATO Javier Solana. Intervenţia militară NATO a fost decisă după eşecul negocierilor dintre Belgrad şi liderii albanezilor din Kosovo.

Premierul Vojislav Kostunica a declarat, cu acest prilej că distrugerea brutală a Serbiei a avut ca obiectiv crearea primului stat NATO, pe teritoriul Kosovo, relatează postul de radio B92 în pagina electronică. Premierul demisionar a declarat că Serbia este o ţară liberă şi de aceea, mesajul din partea unei naţiuni libere şi a unei ţări libere nu poate fi decît acela conform căruia Kosovo este Serbia. „Politica forţei folosită împotriva Serbiei este oarbă şi nu va dura şi, ca orice altă forţă care a ajuns în Balcani, şi aceasta va pleca. Un număr uriaş de state şi majoritatea oamenilor nu au recunoscut primul stat NATO, şi recunosc în schimb Serbia în cadrul graniţelor sale reale şi recunoscute internaţional”, a subliniat acesta. În ciuda acestor declaraţii dure, autorităţile de la Belgrad sînt pregătite să discute, sub auspiciile ONU, găsirea unei soluţii în Kosovo, a declarat luni, la Hanoi, ministrul sîrb al Afacerilor Externe, Vuk Jeremic. Serbia a obţinut sprijinul Vietnamului în eforturile sale de a-şi păstra suveranitatea şi integritatea teritorială prin mijloace paşnice şi diplomatice. De la Washington nu a întîrziat nici replica SUA, care şi-au exprimat dezamăgirea faţă de recentele incidente violente din Kosovo şi subliniind că se opun divizării fostei provincii sîrbe. Preşedintele Bush susţine în continuare transferul de autoritate al Misiunii ONU în Kosovo către Misiunea Uniunii Europene (EULEX). Serbia şi Rusia contestă legitimitatea EULEX, iar Misiunea nu a primit nicio invitaţie oficială din partea secretarului general ONU Ban Ki-moon, o condiţie stipulată în Rezoluţia 1.244.

În Kosovo, sîrbii angajaţi în două tribunale din localitatea Kosovska Mitrovica, din nordul provinciei, au reluat protestele, luni. Concomitent, un nou semn de solidaritate faţă de comunitatea sîrbă din Kosovo a venit din Rusia, după ce preşedintele Putin a cerut Guvernului de la Moscova să se pregătească pentru a-i oferi ajutor umanitar. Rămîne de văzut în ce va consta acest ajutor umanitar, alimente sau arme şi muniţii!