Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a vorbit, vineri, în Senat, la Reuniunea Asociaţiei Senatelor din Europa, că în ultimii zece ani românii au fost “martorii unor derapaje îngrijorătoare de la protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi de la respectarea garanţiilor prevăzute de Constituţie, în numele obţinerii de rezultate cu orice preţ în lupta anticorupţie”. El a ţinut să vorbească şi despre protocoalele secrete încheiate între SRI şi instituţii judiciare, spnând că acestea au creat un sistem de înţelegeri obscure, consacrate în afara cadrului constituţional” şi a cerut Comisiei Europene să se poziţioneze cu privire la aceste situaţii şi să explice de ce „a ignorat semnalele de alarmă ce i-au fost trimise cu privire la gravele abuzuri comise de unele instituţii şi persoane din sistemul judiciar”. Tăriceanu a mai susţinut că în rapoartele MCV din ultimii unsprezece ani, Comisia „s-a bizuit aproape exclusiv pe imaginea deformată care i-a fost furnizată de instituţiile de forţă ale statului şi pe percepţiile vehiculate în anumite medii de presă şi grupuri de presiune şi de interese”. De asemenea, preşedintele Senatului a susţinut că tolerarea, inclusiv de către unii parteneri europeni, a sistemului paralel de administrare a luptei împotriva corupţiei în România a dus la promovarea imaginii ţării ca fiind una cu un nivel crescut de corupţie şi inducerea unei percepţii că România este condusă de „penali şi corupţi” şi a transmis Uniunii Europene să aibă drept preocupare fundamentală rezolvarea problemelor cetăţenilor.

„Societatea românească a fost deschisă necondiţionat la începuturile anilor ‘90 pentru integrarea în Uniunea Europeană şi aderarea la NATO. Acestea au fost privite, aproape unanim, ca soluţie de eliminare definitivă a unor vulnerabilităţi istorice. În acelaşi timp, aveam cu toţii convingerea că o Românie europeană şi membră a unui sistem de alianţe între naţiuni libere este capabilă să adauge un plus semnificativ de dinamism şi de valoare Uniunii Europene. Aşa gândeam în urmă cu cincisprezece ani. Reflecţia şi acţiunea noastră de atunci şi-au dovedit cu prisosinţă validitatea. Astăzi, toate măsurătorile disponibile indică fără dubii că societatea românească continuă să aibă cel mai înalt grad de încredere în proiectul european dintre toate statele membre”, a susţinut Călin Popescu Tăriceanu în alocuţiunea sa de la cea de-a 19-a Reuniune a Asociaţiei Senatelor din Europa. El spune că, pe fondul creşterii diversităţii sociale şi diminuarea solidarităţii în faţa provocărilor financiare, apar „forţe centrifuge care se manifestă în regiunea noastră”. „Tocmai de aceea, observăm cu preocupare că, pe fundalul creşterii diversităţii sociale şi al diminuării solidarităţii în faţa provocărilor financiare din ultimii ani, îşi fac apariţia forţe centrifuge care se manifestă în regiunea noastră de apartenenţă. Aceste tendinţe par să accentueze clivaje pre-existente atât între state, cât şi in interiorul societăţilor, creând obstacole în calea consacrării unei conştiinţe democratice comune, ca şi a unei identităţi europene pluraliste, dar coerente. Implicit, constăm că sunt întrunite premisele declinului unei Europe solidare, competitive şi puternice în plan internaţional”, a mai spus el.

Tăriceanu a vorbit şi despre „România ultimilor zece ani - în care am fost martorii unor derapaje îngrijorătoare de la protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi de la respectarea garanţiilor prevăzute de Constituţie în numele obţinerii de rezultate cu orice preţ în lupta anticorupţie”. De asemenea, liderul ALDE a spus că tensiunile create de aceste derapaje au fost „decontate” în aceşti ani de către româmni, iar "forma cea mai dramatică a acestui decont este prăbuşirea încrederii românilor în sistemul judiciar la cele mai scăzute cote măsurate vreodată în statele membre”.

Tăriceanu a vorbit la reuniunea dimplomaţilor europeni şi despre “un sistem de înţelegeri obscure, consacrate în afara cadrului constituţional” printr-un număr de 65 de protocoale secrete, încheiate începând din 2009 SRI şi instituţiile implicate în administrarea justiţiei din România.

„Aceste protocoale, dintre care doar cel între SRI şi Parchetul General şi cel între Serviciul Român de Informaţii şi Consiliul Superior al Magistraturii au fost desecretizate până acum, creau un cadru meta-legal paralel, ce prevedea ca ofiţerii de intelligence să aibă o contribuţie la stabilirea cazurilor pe care procurorii anti-corupţie urmau să le instrumenteze pe baza informaţiilor secrete”, a mai adăugat preşedintele Senatului.

Totodată, el a spus că numărul foarte mare de interceptări telefonice şi modul anticonstituţional de operare a aşa-numitului “binom format din SRI şi DNA au deturnat grav lupta anticorupţie în România şi au grevat relaţia cu Comisia Europeană" şi a susţinut că rapoartele MCV au fost redactate aproape exclusiv în baza imaginii deformate furnizată anumite medii de presă şi grupuri de presiune şi de interese.

El a cerut Comisiei Europene să se poziţioneze cu privire la aceste situaţii şi să explice de ce "a ignorat semnalele" transmise în acest sens.

“Aşteptăm încă din partea Comisiei să se poziţioneze cu privire la adevărurile incomode care ies la suprafaţă la Bucureşti şi să explice de ce a desconsiderat şi ignorat sistematic semnalele de alarmă ce i-au fost trimise cu privire la gravele abuzuri comise de unele instituţii şi persoane din sistemul judiciar. Din cauza politicii părtinitoare, uneori chiar partizane, a Comisiei, Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost ţinut captiv de sistemul de influenţă ocult şi meta-legal coordonat de Serviciul Român de Informaţii şi de Direcţia Naţională Anticorupţie, devenind pur si simplu un alt instrument, la nivel naţional, de presiune asupra oponenţilor acestui sistem paralel cu statul de drept”, a mai afirmat Tăriceanu în alocuţiunea sa.