Negocierile secrete privind eliberarea militarului israelian Gilad Shalit în schimbul unor deţinuţi palestinieni au fost reluate în Israel sub egida unui mediator egiptean. Un adjunct al şefului serviciilor de informaţii, Omar Suleiman, s-a întors în Egipt miercuri seară în urma unei întîlniri cu Yuval Diskin, directorul Shin Beth, serviciul israelian de securitate internă. Hamas, mişcarea islamistă palestiniană care deţine controlul în Fîşia Gaza, unde este reţinut Gilad Shalit din iunie 2006, a confirmat reluarea negocierilor sub egida mediatorului egiptean prin intermediul unuia dintre oficialii săi stabiliţi în Siria, Ali Barakeh. Un alt oficial palestinian de rang înalt, a afirmat sub protecţia anonimatului la Ramallah, în Cisiordania, că s-au întregistrat progrese importante în timpul discuţiilor, care s-au desfăşurat la Tel-Aviv.

O rundă maraton de negocieri organizată sub egida Egiptului a eşuat la mijlocul lunii martie la Cairo. Israelul şi Hamas şi-au declinat responsabilitatea faţă de acest eşec. Negocierile vizează obţinerea eliberării militarului israelian capturat de un comando palestinian, în schimbul eliberării a cîteva sute de deţinuţi palestinieni. Negocierile s-au blocat asupra listei celor 450 de prizonieri, printre care circa şase autori ai unor atentate deosebit de sîngeroase. Israelul refuză, de asemenea, ca zeci de deţinuţi eliberaţi să se instaleze eventual în Cisiordania de teamă că vor comite noi atentate

Pe de altă parte, armata israeliană a respins, joi, acuzaţiile unei organizaţii neguvernamentale de apărare a drepturilor omului, care a afirmat că folosirea armelor cu fosfor alb în Fîşia Gaza poate fi constituită crimă de război. Human Rights Watch (HRW), organizaţie cu sediul la New York, a apreciat într-un raport că bombardamentele israeliene cu arme cu fosfor asupra unor zone dens populate din Fîşia Gaza, în timpul operaţiunii militare desfăşurate între 27 decembrie şi 18 ianuarie, ar putea fi considerate crime de război. Armele cu fosfor alb, substanţă care se aprinde în contact cu oxigenul din aer şi arde la temperaturi foarte ridicate, nu sînt interzise de niciun tratat internaţional. Dar folosirea lor este reglementată de protocolul III din Convenţia privind armele convenţionale din 1980 asupra interzicerii sau limitării armelor incendiare, care nu a fost semnată însă de Israel.

Noi informaţii despre ampla ofensivă israeliană din Fîşia Gaza ies la iveală. Armata israeliană ar fi lansat un atac aerian şi în Sudan, pentru a distruge un presupus transport de arme iraniene destinat mişcării Hamas, dar Guvernul israelian refuză să comenteze aceste informaţii. Oficiali americani citaţi de CBS News afirmă că aeronave israeliene au atacat un convoi de 17 camioane, suspectate că ar fi transportat arme iraniene destinate mişcării Hamas din Fîşia Gaza. În urma raidului care a avut loc în ianuarie, ar fi fost ucise 39 de persoane. Informaţia a apărut prima dată pe un site sudanez, în cursul acestei săptămîni, iar Guvernul sudanez a acuzat SUA pentru acest atac. Potrivit CBS însă, versiunea faptelor a fost contrazisă de oficialii americani, care au declarat că atacul ar fi fost lansat de israelieni. Potrivit Sky News, convoiul transporta arme din Iran, către Sudan, acestea urmînd să fie introduse prin Egipt, Sinai şi apoi în Fîşia Gaza prin tunelurile subterane din Rafah. Oficialii israelieni păstrează însă tăcerea, după cum au procedat şi în cazul atacului asupra instalaţiilor nucleare din deşertul sirian sau după asasinarea unui lider al Hezbollah în capitala siriană, Damasc, atribuită Israelului.