Despre legea „seriilor” au tot vorbit cadrele medicale în aceste zile la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa. Coincidenţa a făcut ca la interval de doar câteva ore, trei prematuri, unul de 700 grame şi ceilalţi doi de câte 1.200 grame, doi fiind transferaţi de la Spitalul din Tulcea la Maternitatea Constanţa (de rang III), din cauza stării grave în care se aflau, să piardă lupta cu viaţa. Managerul celui mai mare spital din Constanţa – SCJU – dr. Dan Căpăţână a explicat că medicii au făcut totul pentru salvarea prematurilor, chiar dacă vorbim de un mare deficit de personal, de o „imbecilitate a actualilor guvernanţi de a bloca posturile în Sănătate”. „Toate secţiile sunt decimate din cauza politicienilor, a acestui Guvern. Cum îi putem motiva pe aceşti doctori, cum îi putem răsplăti pentru munca depusă, pentru eforturile enorme pe care le fac zi de zi?”, s-a arătat indignat managerul. Chiar şi în aceste condiţii de criză, de subfinanţare a sistemului de sănătate, conducerea celei mai mari unităţi sanitare din judeţ a asigurat medicaţia necesară, extrem de costisitoare, însă eforturile s-au dovedit a fi în zadar. Potrivit literaturii de specialitate, şansele ca prematurii să supravieţuiască în condiţiile date erau minime.

CAZURI MEDICALE FĂRĂ REZOLVARE Şeful Secţiei de Neonatologie Constanţa, dr. Livica Frăţiman, a explicat, pe rând, ce s-a întâmplat cu toţi cei trei prematuri. Primul caz, Iova, a fost transferat de la Spitalul Judeţean din Tulcea, la Constanţa, pe 11 noiembrie, el fiind adus pe lume prin intervenţia de cezariană la doar 24 de săptămâni de gestaţie (40 fiind termenul ideal), cu o greutate de doar 700 grame, cu o stare generală gravă. „Greutatea atât de mică îl încadra, de altfel, la avorton. S-a încercat totul, chiar şi în acest condiţii. Nu ne-a lipsit nimic din spital, am avut totul. A venit cu patologia respiratorie, pulmonară, cardiacă, renală şi digestivă proprie prematurităţii extreme. A fost îngrijit cu ventilaţie mecanică, sulfactant şi absolut toate medicamentele de care a avut nevoie timp de trei săptămâni. A stat pe oxigeno-terapie, singur nu a respirat niciodată. Au apărut complicaţii ale prematurităţii extreme şi a decedat”, a declarat dr. Frăţiman. Cel de-al doilea caz este Cînepă, de asemenea transferat de la Spitalul din Tulcea la Constanţa, pe 23 noiembrie, fiind în stare foarte gravă. A fost adus pe lume la doar 26 de săptămâni de gestaţie, greutatea fiind de doar 1.200 de grame. „Mama a ajuns la spital cu o rupere prematură a membranelor şi cu modificarea lichidului amiotic. Şi în acest caz complicaţiile au fost în număr mare, fapt care a dus la deces, la doar o oră şi jumătate de primul caz”, a declarat dr. Frăţiman. Şi cel de-al treilea caz, născut pe 29 noiembrie, este al unui prematur de 1.200 grame, venit pe lume la Maternitatea Constanţa, la 28 de săptămâni de gestaţie, mama ajungând la spital cu membranele rupte. Din cauza complicaţiilor ivite, el a murit la un interval de două ore şi jumătate faţă de celălalt prematur. De altfel, şi notele primite la naştere în cazul celor trei copii (scorul Apgar) au fost unele extrem de mici, între 3 şi 6, din start acest aspect trăgând un important semnal de alarmă.

NU SUNT MORŢI SUSPECTE Chiar dacă avem de-a face cu trei decese ale unor prematuri la intervale orare de câteva ore, dr. Livica Frăţiman susţine că situaţia nu este una suspectă, declaraţia sa stând la baza tuturor rezultatelor anchetelor derulate atât la nivelul SCJU, cât şi la cel al Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, factori importanţi în asemenea verificări. „Nu se probează focar de infecţie la niciunul dintre copii, nu sunt culturi biologice pozitive la niciunul dintre copii. Decesul lor s-a produs independent unul de celălalt, sub supraveghere, cu personalul medical prezent, cu toate îngrijirile de care au avut nevoie. Au fost internaţi doar în Terapie Intensivă, unde au beneficiat de toată atenţia noastră”, a mai spus şeful Neonatologiei din Constanţa.

LEGEA „SERIILOR” CONTINUĂ? În secţia Terapie Intensivă Copii a SCJU se mai află în stare gravă încă un prematur, şi în acest caz şansele sale de supravieţuire fiind minime, în opinia specialiştilor. „Starea sa este extrem de gravă, de altfel şi mama sa a fost internată pe terapie intensivă patru zile”, a declarat dr. Frăţiman. Şi de parcă nu ar fi fost suficient, ieri, la prânz, a fost adusă în stare gravă cu Ambulanţa o altă pacientă, de 37 de ani, prin transfer de la Spitalul Medgidia, cu ruptură de membrane, perioada de gestaţie fiind de doar 26 de săptămâni. Medicii Maternităţii Constanţa au intervenit imediat pentru a salva în primul rând mama. Din nou, şansele ca prematurul, de doar 700 grame (avorton), să supravieţuiască sunt extrem de mici. Şi ziua nu s-a terminat pentru medicii constănţeni de la Maternitate. Seara, o altă tânără, însărcinată în 30 de săptămâni, prin metoda de fertilizare in vitro, de asemenea cu membranele rupte, a intrat de urgenţă în sala de operaţie, aducând pe lume doi prematuri, unul de 1.400 grame şi altul de 1.500 grame.

Şeful Maternităţii Constanţa, prof. univ. dr. Vlad Tica, a explicat că Maternitatea din cadrul SCJU este de nivel 3, ceea ce înseamnă că poate trata cazurile extrem de dificile, aşa că aici ajung toate cazurile grave, mai ales că este singura maternitate din judeţ unde există specialişti în neonatologie. „Suntem la nivelul mediei prematurităţii pe ţară, respectiv de 15%, ceea ce presupune că unul din şapte copii este prematur”, spune medicul şef. În primele 11 luni, la Constanţa au fost înregistrate 396 de cazuri de prematuri din 2.696 de naşteri, 44 de cazuri fiind transferate de la alte spitale. Tot statisticile arată că au fost semnalate 32 de decese naşteri premature şi cinci decese naşteri la termen.

SUPRAVIEŢUIESC, ÎNSĂ CU MARI RISCURI Medicii spun că prematurii care vin pe lume supravieţuiesc, însă riscurile sunt extrem de mari. Există o clasificare a prematurilor, în funcţie de greutatea la naştere. Astfel, prematurii de gradul I (între 2.000 şi 2.500 de grame) au un risc de 5 – 10%; cei de gradul II (între 1.500 şi 1.999 de grame) au un risc de 10 – 40%; cei de gradul III (între 1.000 şi 1.500 grame), dar şi cei de grad IV (sub 1.000 de grame) au un risc de 30 şi 100%. „Cel mai mare risc, imediat după naştere, este insuficienţa respiratorie, apoi bolile pulmonare şi hemoragice, prin infecţie etc.”, explică şeful Maternităţii, prof. univ. dr. Vlad Tica.