Temperarea semnalelor BNR slăbeşte şansele unei aprecieri mai puternice a leului, deşi scenariile optimiste ale bancherilor anunţaseră un curs de 3,65 lei/euro valabil la sfîrşitul anului 2008. “Există riscuri ca prognoza noastră să fie ratată, atît în sensul aprecierii, cît şi al deprecierii leului. Nevoile mari de finanţare externă şi probabilitatea redusă ca reformele să fie accelerate constituie principalii factori de risc”, estimează economiştii de la Citigroup, într-un studiu comparativ al evoluţiei leului şi lirei turceşti. Ei se aşteaptă ca inflaţia din România să se tempereze pînă la 6,5% la sfîrşitul anului, faţă de prognoza revizuită a băncii centrale, de 6%, de la nivelul de 8,62%, în aprilie. Nevoile mari de finanţare externă, de aproximativ 20% din Produsul Intern Brut (PIB) în cazul Turciei şi de 30% în cazul României au o influenţă negativă asupra prognozelor pe leu şi lira turcească. \"Deşi analiza noastră nu indică presiuni majore asupra cursului de schimb, nici în cazul leului, nici în cazul lirei, se pare că nu există suficientă susţinere pentru o apreciere reală\", se precizează în raportul Citi. Evoluţia probabilă a diferenţialului de dobîndă sugerează un scenariu mai optimist pentru liră decît pentru leu, în condiţiile în care banca centrală a Turciei se află la începutul unei perioade de înăsprire a politicii monetare, în timp ce acest ciclu, pentru BNR, se apropie de final. De asemenea, economiştii de la Citi consideră că lira este mai vulnerabilă la schimbările de apetit pentru risc faţă de leu. În ciuda deficitelor de cont curent şi a nevoilor de finanţare externă mari, analiza Citi arată că nu există semne care să anunţe corecţii semnificative pentru monedele celor două ţări emergente în perioada următoare. În acest sens, afirmaţia este susţinută şi de evoluţia din ultimele luni a exporturilor României şi Turciei, se mai arată în raport. Prognoza Citigroup prevede o uşoară restrîngere a deficitului de cont curent al României, pînă la 13% din PIB în 2008, de la 13,9% anul trecut. Raportul mai avertizează că România are nevoie de o credibilitate mai mare pentru politica fiscală, care poate fi obţinută prin reglementări mai stricte, care sînt însă puţin probabile, în condiţiile unui an electoral.