Indicele care măsoară încrederea în economia românească a coborît în martie cu 4,8 puncte faţă de luna precedentă, tendinţă de opt ori mai pronunţată decît media Uniunii Europene (UE), unde încrederea în economie s-a diminuat doar cu 0,6 puncte, potrivit raportului prezentat, ieri, la Bruxelles, de Directoratul general pentru afaceri economice şi financiare din cadrul Comisiei Europene (CE). Astfel, în martie, indicele a scăzut în România pînă la nivelul de 64,3 puncte. Cu toate acestea, indicele încrederii este mai ridicat decît pe ansamblul UE, unde sentimentul încrederii în economie a ajuns, în martie, la 60,3 puncte, ce reprezintă cel mai scăzut nivel de la lansarea acestui indicator în ianuarie 1985. Statele care şi-au manifestat cel mai mare grad de încredere în economie, locurile I, II şi III în UE, au fost Bulgaria (79,8 puncte), Suedia (79,1 puncte) şi Finlanda (75,5 puncte). Pe sectoare de activitate, în România, indicele încrederii a scăzut cel mai mult în consum, cu 44 puncte, urmat de indicele încrederii în construcţii, care s-a redus cu 32 puncte. În industrie, indicele a coborît cu 17 puncte, în servicii, cu 13 puncte, iar în comerţul cu amănuntul, cu 10 puncte. La nivelul UE, indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator - ESI) a coborît, ca urmare a scăderii drastice înregistrate în toate cele cinci sectoare luate în considerare (industrie, servicii, consum, comerţ cu amănuntul şi construcţii). Încrederea în industrie s-a redus cu 39 puncte, cea în construcţii, cu 38 puncte, în consum, cu 32 puncte, în servicii, cu 31 puncte, iar în comerţul cu amănuntul, cu 22 puncte. Dintre statele mari membre UE, încrederea în economia Italiei s-a redus cu 4,5 puncte, în cea a Franţei şi Poloniei, cu 1 punct, în economia Germaniei, cu 0,8 puncte, în timp ce gradul cel mai scăzut de încredere în economie a fost înregistrat în Ungaria (32,7 puncte) şi Grecia (43,1 puncte), potrivit raportului de conjunctură.