România va avea în trimestrele 2 şi 3 o scădere economică mai mare decît cea din primul trimestru şi nu va putea respecta ţintele convenite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. „Ţintele pentru trimestrele 2 şi 3 nu mai pot fi valabile. Trebuie rediscutate”, a afirmat Tănăsescu. El a afirmat că, la sfîrşitul lunii iunie, România respecta toate condiţiile impuse de FMI, dar situaţia s-a deteriorat ulterior şi este de aşteptat o cădere accentuată a veniturilor la buget în trimestrele 2 şi 3. La rîndul său, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a afirmat că se impune rediscutarea parametrilor stabiliţi cu FMI şi a estimat că, pe ansambul anului în curs, deficitul bugetar se va plasa la 7%. Potrivit lui Tănăsescu, singura soluţie pentru o creştere substanţială a veniturilor este o reformă a sectorului public, „o regîndire a funcţiilor sistemului statului”. El a spus că în România sînt prea multe instituţii, cu prea mulţi oameni şi servicii, uneori, de proastă calitate. Tănăsescu a arătat că, pînă anul trecut, România a avut un model economic bazat pe importuri şi construcţii, iar acesta trebuie înlocuit. Economia s-a contractat, în primul trimestru, cu 4,6% comparativ cu trimestrul anterior, respectiv cu 6,2% pînă la finele lunii martie faţă de PIB-ul de la sfîrşitul perioadei similare a anului trecut. O delegaţie a FMI va veni la Bucureşti la începutul lunii august, pentru prima evaluare a acordului stand-by. România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, bani care intră în rezerva Băncii Naţionale a României, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltzare urmînd să ajungă la 19,95 miliarde euro.