Românii au început anul cu stîngul. După ce Executivul a anunţat măsuri de austeritate pentru a trece cu bine prin criza financiară din acest an, dar au primit şi şocul sistării gazelor într-o iarnă mai grea parcă decît în anii trecuţi, românii trebuie să se pregătească acum de noi valuri de scumpiri. Continua depreciere a monedei naţionale coincide cu debutul unei perioade de scădere a consumului în industria cărnii. Acest fenomen va avea repercusiuni în preţul produselor din carne, întrucît 70% din materia primă folosită este importată şi plătită, în general, în euro. “În primul rînd, industria românească a preparatelor din carne este deficitară la capitolul materie primă cu aproximativ 70%. Asta înseamnă că acest procent trebuie acoperit din achiziţii extra şi intracomunitare, care se plătesc, în general, în euro. Mai grav este însă că aprovizionările cu materie primă din luna decembrie a anului trecut se vor achita în luna ianuarie a acestui an, iar diferenţele de curs valutar vor mări semnificativ pierderile financiare pe care le vor înregistra agenţii economici din industria alimentară”, a declarat vicepreşedintele grupului “Angst”, Ştefan Pădure. Totodată, vicepreşedintele producătorului de mezeluri “Cris-Tim”, Gabriel Alexandru, arată că scăderea cotaţiei leului se suprapune cu o perioadă în care consumul de carne este în scădere. “Dacă în anii anteriori, producătorii din domeniu suportau scăderea consumului şi a sezonalităţii, acceptînd o profitabilitate mai slabă în primele luni ale anului şi mizînd pe o revenire în lunile următoare, în 2009 aceştia nu se mai pot baza pe o astfel de strategie”, a afirmat Alexandru. Pe de altă parte, deprecierea leului corelată cu celelalte efecte ale contextului actual va duce, pe lîngă scăderea consumului, la o creştere mai lentă a cererii pentru produsele premium în raport cu cea pentru produsele destinate segmentului low-cost şi mediu, afirmă brand managerul producătorului de mezeluri “Principal Company”, Radu Dumitrescu. Potrivit reprezentanţilor celor trei producători de mezeluri, evoluţia cursului valutar va avea un impact imediat asupra costurilor atît în ceea ce priveşte cheltuielile cu materia primă şi utilităţile, cît şi a celor cu dobînzile la creditele în euro şi leasinguri, ceea ce poate duce la stoparea investiţiilor şi la neutilizarea fondurilor europene.

Mai puţine comenzi în transporturi

Euro a dat de pămînt nu doar cu moneda naţională, ci şi cu afacerile din sectorul transporturilor. Transportatorii feroviari şi rutieri susţin că deprecierea monedei naţionale va duce la majorarea cheltuielilor şi scăderea comenzilor de transport deja diminuate de criza financiară globală. “Creşterea euro aduce cheltuieli mai mari şi sîntem îngrijoraţi, dar ne mişcăm în necunoscut pentru că nimeni nu ne poate spune unde se va opri euro. Atîta vreme cît Sidex, de exemplu, şi-a scăzut producţia cu 70%, iar alţii şi-au închis unităţile, este clar că şi la noi criza a început să îşi arate colţii”, a declarat preşedintele Asociaţiei Transportatorilor Feroviari din România (ATFER), Constantin Pestrea. De aceeaşi părere este şi preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport, Augustin Hagiu, care a afirmat că firmele din domeniu ar putea înregistra o scădere a comenzilor de minimum 5%. “Cursele în perioada decembrie - februarie sînt de obicei mai mici cu circa 30% faţă de restul anului, anul acesta sînt deja mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi estimăm ca, pînă în februarie, procentul să ajungă să se dubleze din cauza crizei. La acest procent s-ar mai putea adăuga încă 5% din cauza cursului, astfel că putem ajunge la o scădere de 65%”, a declarat Hagiu. Cei mai afectaţi vor fi transportatorii care efectuează curse externe, care trebuie să cumpere combustibil în euro din afara României şi care plătesc diurnele şoferilor în moneda europeană.

Fără investiţii în agricultură

Deprecierea leului creşte costurile producătorilor agricoli care derulează investiţii cu credite în euro şi îi face să se gîndească de două ori înainte de a face noi planuri de investiţii sau de a angaja un proiect cu bani UE. “Banii europeni care vin în România sînt euro, ceea ce cumpărăm pentru retehnologizare, şi care nu se mai produce în România, este în euro, iar ceea ce producem vindem în lei, sigur că ne afectează devalorizarea leului”, a afirmat proprietarul “Cerealcom” Dolj, Mihai Anghel. Şi procesatorii se confruntă cu aceeaşi problemă legată de costurile investiţiilor. “Importurile de grîu nu au început deocamdată. Sînt unele livrări din Ungaria de la sfîrşitul anului trecut dar, în principal, se foloseşte grîu din producţia internă. Sînt afectaţi de devalorizare mai ales cei care investesc în utilaje şi folosesc ingrediente din import. Dacă situaţia continuă, binenţeles că va însemna creşterea de costuri şi de preţuri la consumator”, a declarat preşedintele Asociaţiei din domeniul panificaţiei Anamob, Viorel Marin. Potrivit lui Alin Giurea, preşedintele “Pambac” Bacău, costurile suplimentare ale procesatorilor se vor reflecta şi în preţul final al produselor. “Devalorizarea îi afectează pe toţi cei care fac investiţii pe credite în valută. Noi, în 2008, am avut o pierdere de un milion de euro din cauza diferenţelor de curs valutar. Din punct de vedere al materiei prime aduse din afară, noi sîntem feriţi pentru că nu folosim grîu din import. Dar devalorizarea începe să se facă simţită în costuri şi nu e vorba numai de creşterea ratelor în euro, dar şi accizele, energia e deja mai scumpă”, a afirmat Giurea.

Marii retaileri nu prea sunt afectaţi de deprecierea leului

Retailerii de pe piaţa românească sînt afectaţi doar în mică măsură de deprecierea monedei naţionale, avînd în vedere că majoritatea furnizorilor sînt firme locale, iar pentru importuri, reţelele de magazine se protejează prin contracte futures şi politici de hedging. „Momentan nu simţim niciun fel de efect. Importăm foarte puţin şi majoritar în dolari. Şi aici, avem contracte futures”, a declarat directorul de marketing al Carrefour România, Andreea Mihai. La rîndul său, directorul de comunicare şi PR al Metro Cash&Carry România, Adina Tîmplaru, spune că expunerea retailerului faţă de euro este limitată, ca urmare a faptului că majoritatea furnizorilor sînt locali şi datorită politicilor de hedging implementate de companie în anii trecuţi. Impactul deprecierii monedei naţionale se face însă simţit în privinţa importurilor, realizate în cea mai mare parte în euro. Totuşi, reprezentanţii reţelelor de magazine spun că efectul nu este semnificativ, ca urmare a numărului mare de clienţi şi implicit a nivelului ridicat al vînzărilor. “Nu cred că situaţia este atît de gravă. Atît timp cât românii preferă să-şi facă cumpărăturile în hipermarketuri, acestea nu vor fi afectate de curs”, consideră directorul de marketing al Kaufland România, Octavian Cojocaru. Contractul futures este un angajament între vînzător şi cumpărător de a vinde, respectiv de a cumpăra un anumit activ, la un preţ stabilit în momentul încheierii tranzacţiei şi cu executarea contractului la o anumită scadenţă. Hedging-ul este o operaţiune prin care un importator se angajează să plătească o sumă în valută la un anumit termen şi în acelaşi timp se împrumută cu aceeaşi sumă în valută, avînd acelaşi termen de rambursare. În cazul segmentului de electronice, electrocasnice şi IT&C, deprecierea leului apare pe fundalul unei evoluţii deja în scădere a vînzărilor, piaţa de profil fiind afectată de reducerea cererii pe fondul crizei financiare.