Scăderea preţului petrolului duce, în ce priveşte marile grupuri petroliere, la micşorarea investiţiilor pentru noi proiecte. Spre exemplu, potrivit companiei norvegiene de consultanţă Rystad Energy, BP, Royal Dutch Shell, Chevron, Statoil şi Woodside Petroleum, au amânat proiecte în valoare de 118 miliarde de dolari. Studiul Wood Mackenzie arată că bilanţul este mult mai ridicat. Declinul cotaţiilor petrolului este însoţit de evoluţia negativă a preţurilor altor materii prime, cum ar fi cuprul şi aurul, astfel încât Bloomberg commodities index a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii şase ani, pe fondul temerilor provocate de creşterea ofertei şi încetinirea creşterii economiei chineze. Prăbuşirea preţurilor petrolului, începând din vara anului trecut, a avut ca efect amânarea a 46 de proiecte mari de petrol şi gaze cu rezerve cumulate de 20 de miliarde de barili echivalent de petrol, mai mari decât rezervele dovedite ale Mexicului, potrivit firmei de consultanţă Wood Mackenzie.

CINE ESTE RESPONSABIL? Declinul cu peste 50% a cotaţiei petrolului Brent, în ultimul an, a fost declanşat de decizia OPEC de a nu reduce producţia, în pofida livrărilor ridicate de ţiţei din Statele Unite şi a cererii mondiale sub aşteptări. După ce s-au stabilizat începând din luna martie, preţurile petrolului au intrat din nou pe o pantă descendentă, iar cotaţia petrolului Brent a coborât sub 55 dolari pe baril, fiind cu 20% sub maximul ultimelor cinci luni atins la începutul lunii mai. Peste jumătate din rezervele de petrol ale proiectelor amânate sunt proiecte offshore costisitoare, la mare adâncime, cum ar fi în Golful Mexic şi Africa de Vest.