Scafandrii militari din România, Statele Unite și alte 5 țări s-au antrenat sub egida NATO.

De la bordul navei de intervenție Grigore Antipa, scafandrii militari români, împreună cu partenerii lor din alte 6 țări au coborât în adâncul mării.

Fiecare misiune se face doar după urmarea strictă a protocolului.

Exercițiul a presupus lucrări subacvatice de tăiere și sudură pentru aducerea la suprafață a unei epave.

O altă activitate a cuprins secțiunea EOD, eliminarea dispozitivelor explozive.

Organizatorii s-au declarat mulțumiți de experiența câștigată de scafandri. Aceștia au avut posibilitatea de a executa activități în marea Neagră, alături de partenerii NATO.

ÎN 2016, SE ÎMPLINESC 12 ANI DE LA ADERAREA ROMÂNIEI LA ALIANȚA NORD-ATLANTICĂ

Cele 28 de state aliate se reunesc vineri şi sâmbătă la summitul NATO de la Varşovia, unde Alianţa va continua să dezvolte şi să regleze ceea ce a început în 2014 – întărirea flancului estic al NATO şi măsurile de descurajare şi contracarare faţă de Rusia.

În ultimul deceniu, România contribuie la capacitatea NATO de a asigura securitatea globală în faţa unor ameninţări diverse (militare, cibernetice etc.), de a participa la procesul de reconstrucţie în anumite zone de conflict şi la reformarea conceptuală a organizaţiei.

În contextul evoluţiilor complexe de securitate în vecinătăţile Estică şi Sudică ale NATO, Summit-ul din iulie 2016 va reprezenta un reper pentru solidaritatea Aliată.

Agenda României, ca participant, este clară: șefii de stat și de guvern din cele 28 de țări vor aproba înființarea unei brigăzi multinaționale în țara noastră. Cel mai sensibil punct al discuţiilor rămâne prezenţa militară a NATO în apele Mării Negre, un obiectiv cu care Bulgaria nu e de acord. Legat de acest subiect, la summitul de la Varşovia nu se vor lua decizii concrete.

Brigada multinațională din țara noastră va fi formată din 5.000 de militari. De asemenea, se va forma şi un centru avansat de exerciţii militare. Toate acestea vor fi în subordinea comandamentului nord-atlantic de la Bucureşti, înfiinţat acum un an.

În ceea ce privește prezența militară a NATO în apele Mării Negre, până pe 30 septembrie comandanţii militari trebuie să vină cu propuneri. Iniţiativa României a fost aceea de a crea un centru de exerciţii sub egida NATO.

Rusia, migraţia ilegală şi terorismul au fost cele trei teme majore care au creat dezbateri aprinse în cadrul Alianţei. Cele 28 de ţări membre nu s-au înţeles întotdeaunea asupra acestor puncte şi a fost nevoie de multe compromisuri.

Franţa şi Germania îşi doresc o atitudine mai moderată faţă de Rusia. De asemenea, Statele Unite ar vrea ca NATO să se implice mai mult în lupta anti ISIS, iar Turcia şi Grecia au negociat până în ultima clipă o misiune în Marea Egee pentru a stopa migraţia iegală.

Cât despre România, subiectul tabu rămâne Marea Neagră, o zonă de interes strategic atât pentru NATO, cât şi pentru Rusia.

În ultimii doi ani, Alianţa Nord-Atlantică a demonstrat unitate în decizii, dar în interiorul său negocierile nu sunt deloc uşoare.

Una dintre principalele provocări este gestionarea relaţiilor cu Federaţia Rusă. Cele 28 de ţări membre NATO au recunoscut la unison că Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea şi că intervenţia din estul Ucrainei încalcă toate tratatele internaţionale.

Însă, în ceea ce priveşte metodele de răspuns, viziunile sunt diferite. Este de aşteptat ca NATO să decidă la summitul de la Varşovia trimiterea de noi trupe în est şi întârirea securităţii în Marea Neagră şi Marea Baltică.

„Am decis să întărim prezenţa noastră în zona de est a Alianţei. NATO o să trimită, prin rotaţie, patru batalioane multinaţionale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia”, a precizat Jens Stoltenberg, secretarul General al NATO.