CRITICI DURE Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, a criticat dur reducerea comisioanelor interbancare, afirmând că măsura loveşte în cei care finanţează majoritar economia şi frânează recuperarea decalajelor. „Dacă orice tip de iniţiativă astăzi este, într-o formă sau alta, de a fi cu faţa spre electorat, cred că ar trebui să găsim soluţii pozitive şi de sprijinire a jucătorilor din economie. E un moment crucial, când trebuie să prindem din urmă tot felul de indicatori avansaţi faţă de ai noştri, iar noi găsim „soluţii“ prin care le spunem jucătorilor dintr-o piaţă liberă cum să-şi stabilească costurile. În acest ritm, nu vom prinde din urmă economiile mai dezvoltate“, a spus ieri Dănescu. El a reiterat şi că trebuie menţinută capacitatea băncilor de a continua investiţiile în infrastructură, pentru creşterea gradului de penetrare a plăţilor electronice, care în România este de 6%, faţă de media europeană de 30%: „Se vorbeşte tot mai des despre viitorul luminos al cardurilor. Se spune că este atât de luminos încât va trebui să ne punem ochelari de soare. Cu astfel de demersuri, însă, cred că vom avea nevoie de ochelari de vedere, cu foarte multe dioptrii“.

SCEPTICISM Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a afirmat, cu o zi în urmă, că aceste comisioane de utilizare a cardurilor bancare sunt excesive, iar plafonarea de la 1 - 1,2% la 0,2 - 0,3% s-ar putea face mai devreme în România decât la nivelul UE. În această luptă, banca centrală ţine cu ai săi, având dubii în privinţa efectelor pozitive pe care plafonarea le va avea asupra consumatorilor. „Noile comisioane îi vor ajuta mai mult pe comercianţi. Probabil se speră că vom vedea şi o reducere a preţurilor produselor“, a comentat şeful Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, Ruxandra Avram. Anul trecut, în România existau în circulaţie 14,1 milioane carduri valide, dintre care 11 milioane erau de debit, iar 2,2 milioane - de credit. Cu ele au fost realizate 410 milioane de tranzacţii, în valoare de 32,4 miliarde euro, dintre care şase miliarde euro au reprezentat plăţi la comercianţi, potrivit datelor BNR.