În politichie, bag de seamă, numeroase gesturi au o anumită semnificaţie pentru diverşi lideri sau simpli trepăduşi. Gestica şoferească, în care este inclus vocabularul manivelei, contabilizînd şi degetul de serviciu îndreptat în sus, completează limbajul de mahala al unor politicieni. În materie de înjurat, spurcat şi bălăcărit, nu există culoare politică. Sigur, fiecare personaj de lepădat în parte dispune de un bagaj impresionant de epitete colorate şi de gesturi destrăbălate. Mai nou, frăţia din politichie este covîrşitor ilustrată, nu numai în materie de simbolistică, de scărpinatul pe burtă. Au apărut, pe această temă, noi proverbe, ziceri şi cimilituri. Spune-mi cu cine te scarpini pe burtă ca să-ţi zic cine eşti. E un mic şi nesemnificativ exemplu în materie de ziceri şi pilde politice autohtone. Gestul proletar de strîngere tovărăşească a mîinilor a fost înlocuit de scărpinatul pe burtă. Constatăm că, la această oră, scărpinatul pe burtă se practică pe scară largă, reprezentînd o emanaţie a capitalismului nostru de cumetrie. În campania electorală, dar nu numai, reprezentanţii unor formaţiuni politice au ieşit în faţă scărpinîndu-se pe burtă. În perspectivă, se conturează noile alianţe şi grupări politice, toate, din cîte înţeleg, orientate spre polul reprezentat de cei care se scarpină reciproc pe burtă. S-au creat noi celule de scărpinat pe burtă, care, din cîte înţeleg, reprezintă principala temă de meditaţie pentru tinerii politicieni. Ca atare, burta de sine stătătoare a căpătat o cu totul altă semnificaţie în contextul mediatic actual. În străinătate, în presa din străinătate, ca să fiu mai exact, burta, mă refer la burta cu crucioaie şi lănţoaie odihnindu-se pe ea, a înlocuit toate simbolurile noastre naţionale. În politică, burta ţine loc de spaţiu pentru negocieri prin scărpinat sau de front pentru războaie de doi lei. Alianţa de scărpinat pe burtă dintre partide tinde să domine întreaga noastră suflare politică. Se vorbeşte deseori despre punerea în scenă a unor diversiuni. În realitate, anumite partide fac un joc dublu. În faţa prostimii, ca să zic aşa, se caftesc şi se bălăcăresc, iar în spate, după cortina politichiei, se scarpină pe burtă! Reuşita acestei operaţiuni ţine de pregătirea monumentală a politicienilor în mimarea efortului conjugat depus în slujba naţiunii. În ultima vreme, sîntem obligaţi să asistăm la diverse dialoguri politice perverse. Cînd este prins cu raţa pe burtă, politicianul nu recunoaşte nici în ruptul capului că se scărpina. Coaliţia scărpinatului ne pîndeşte şi la alegerile parlamentare. Ca să treacă puntea suspinelor, fiecare este interesat să se scarpine pe burtă şi cu dracul. Doar cunoaştem apucăturile politicienilor noştri, ce naiba! O să-i vedeţi pe marii noştri justiţiari, între ghilimele fie spus, cum se vor scărpina pe burtă cu cine crezi şi cu cine nu crezi! Parşivenia politicianului se manifestă în fel şi chip, inclusiv în capacitatea sa de a se scărpina pe burtă chiar şi cu cei pe care, într-un moment al istoriei, nu i-a avut deloc la ficaţi! Blaturile politice, despre care s-a vorbit foarte mult în ultima vreme, cunosc o nouă etapă a dezvoltării lor malefice. Sînt politicieni care se scarpină pe ascuns pe burtă. După ce se dau singuri de gol, ne vorbesc nouă despre responsabilităţile asumate de dînşii pentru binele României! Adică, zic ei, s-au scărpinat pentru sănătatea noastră! Aiurea. Nişte scărpinaşi fruntaşi!