Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat că raportul privind adoptarea euro de către România le va fi trimis membrilor Comisiei pentru euro săptămâna aceasta, iar el recomandă anul 2026, pentru a nu fi un ritm prea alert.

„Raportul privind adoptarea euro este foarte aproape de a fi terminat. Noi, cei care am lucrat la raport, îl vom pune la dispoziţie săptămâna aceasta tuturor membrilor Comisiei naţionale de fundamentare a planului naţional de aderare la zona euro). S-a vehiculat 2024. Ar trebui să intrăm în Mecanisul Cursurilor de Schimb (MCS 2), care nu este mai puţin exigent decât aderarea la zona euro, în 2022. Este un regim foarte pretenţios pentru economie. E un laitmotiv al acestui raport, care, cu francheţe şi onestitate intelectuală, încearcă să ofere opiniei publice o judecare a acestui demers”, a afirmat Daniel Dăianu, membru al CA al BNR, în cadrul seminarului „EU-COFILE” (European Union Finance & Banking Lectures project), ediţia 2018.

Dăianu este şi membru al Comisiei pentru aderarea la zona euro. Conform celor mai recente informaţii, această Comisie va face public proiectul de trecere la euro în decembrie, iar România îşi propune să adopte euro din anul 2024. Oficialul Băncii centrale este în favoarea altei date, astfel încât să se evite un calendar mult prea strâns. „Mai realistă este intrarea în 2024 în Mecanismul Cursurilor de Schimb, care nu este mai puţin exigent decât zona euro, în fapt, prin ce implică echivalează cu intrarea în zona euro, şi, în zona euro, în 2026”, a susţinut Dăianu.

În ceea ce priveşte anul de adoptare a euro, unul dintre scenariile propuse de BNR prevede anul 2024 cu un prag de convergenţă de 70%, nivelul PIB-ului pe cap de locuitor al României faţă de media zonei euro (cele 19 ţări), atins cu o rată medie de creştere a economiei de 4%, anual, ceea ce ar implica intrarea în MCS 2 în 2022.

Un alt scenariu de aderare la zona euro prevede un PIB pe locuitor de 75% din media ZE19 realizat în nouă ani, dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an, sau în şase ani cu o rată medie de 5% pe an.

În schimb, pentru un PIB pe locuitor de 80% din media ZE, cu ratele istorice de creştere din 2000-2017, ar fi necesari 11 ani, iar, dacă rata medie de creştere este 5%, perioada scade la opt ani.

„Se pot aduce argumente şi pentru 70% şi pentru 75%, ca prag de convergenţă. Oricum ai nevoie de controlul deficitului bugetar şi al deficitelor externe. Mai ales că stai în MCS 2, cel puţin doi ani, unde trebuie să rezişti la atacuri speculative”, a explicat Dăianu.

Mecanismul Cursului de Schimb 2 (MCS 2) reprezintă anticamera ZE, unde este testată capacitatea ţării de a face faţă competiţiei în condiţiile unei politici monetare foarte restricţionate, conform membrului CA al BNR. „Nu înseamnă că este amputată politica monetară, mai ales dacă ai banda mai largă de fluctuaţie, de 15%, dar se schimbă logica, pentru că te uiţi la curs, ai o paritate, atunci trebuie foloseşti alte instrumente”, a mai spus Dăianu.

Mai exact, intrarea în MCS2 implică stabilirea parităţii leului faţă de euro, iar banda de fluctuaţie a cursului de schimb în jurul parităţii centrale a cursului de schimb este obiect de negociere. „Tratatul prevede posibilitatea unei benzi largi, de plus - minus 15%, întrucât ar descuraja atacurile speculative. Mai probabil ca limita de plus 15% să fie admisă pentru aprecierea monedei, în timp ce o limită inferioară să se aplice în cazul deprecierii”, a detaliat Dăianu.