Venus, deşi poartă numele celei mai frumoase zeiţe din Antichitate, este o dură. O planetă foarte dură. A doua planetă de la Soare, un corp cosmic similar în multe privințe Pământului, a rămas foarte puțin explorată din cauza condițiilor foarte dure de la suprafață, care fac imposibilă folosirea aparaturii electronice de tipul celei din dotarea roverelor care explorează suprafața planetei Marte. NASA dorește însă să demonstreze că o astfel de problemă aparent insurmontabilă este de fapt doar o provocare și vizează explorarea lui Venus cu un rover autonom mecanic, care să comunice prin Morse, așa cum și l-ar fi imaginat probabil Jules Verne.

Inginerii de la NASA studiază posibilitatea construcției unui rover "steampunk" pentru explorarea suprafeței lui Venus, înlocuind peste tot unde este posibil echipamentele electronice cu sisteme de pârghii și roți dințate, conform SPACE.com.

"Venus este un loc prea inospitalier pentru a putea folosi sistemele electronice complexe de control cu care sunt dotate roverele de la suprafața lui Marte", a explicat Jonathan Sauder, inginer la NASA's Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena, California. "Cu un rover complet mecanic, însă, am putea desfășura o misiune de cel mult un an" la suprafața lui Venus, a adăugat el.

În cazul planetei Venus, "inospitalier" este însă un cuvânt prea blând. Condițiile de pe planeta Venus fac ca Infernul lui Dante să pară un mic colț de Paradis. Presiunea atmosferică la suprafața lui Venus este suficient de puternică pentru a distruge coca unui submarin nuclear. Efectul de seră manifestat în atmosfera acestei planete, care practic nu se poate răci, face ca temperatura medie la suprafață să fie de 462 de grade Celsius - suficient de mare pentru a topi plumbul -, temperatură la care sistemele electronice sofisticate nu pot rezista.

Nicio sondă nu a putut îndura aceste condiții mai mult de 127 de minute și niciuna dintre "puterile spațiale" ale planetei nu a încercat să mai trimită o misiune spre Venus de mai bine de trei decenii. Ultimele sonde care au asolizat pe Venus sunt modulele sovietice Vega 1 și Vega 2, care și-au desfășurat misiunea în 1984. NASA și-a asumat însă provocarea de a concepe un rover capabil să reziste presiunii atmosferice, temperaturilor și ploilor de acid sulfuric de pe Venus, căutând inspirație în celebra mașină diferențială concepută de Charles Babbage în secolul al XIX-lea (un calculator automatic, mecanic, proiectat pentru tabelarea funcțiilor polinomiale) sau în misteriosul mecanism Antikythera, ce era folosit de vechii eleni pentru a prezice producerea eclipselor și pentru alte calcule astronomice.

Pornind de la astfel de surse de inspirație, inginerii NASA lucrează la un vehicul-concept pentru explorarea unor medii extreme denumit Automaton Rover for Extreme Environments (AREE). "Într-o primă fază am comparat tehnologiile pur mecanice de automatizare pentru rovere cu cele electronice capabile să reziste la temperaturi ridicate și cu cele hibride. Un rover cu totul mecanic, deși fezabil, nu ar fi practic, iar un rover construit doar pe baza celor mai rezistente echipamente electronice de care dispunem nu ar face față condițiilor de pe Venus. Varianta unui rover hibrid, care să folosească atât sisteme mecanice, cât și anumite echipamente electronice rezistente la temperaturi ridicate este însă foarte promițătoare", a subliniat Sauder.

Un astfel de rover hibrid s-ar deplasa la suprafața lui Venus pe șenile, la fel ca un tanc, iar cea mai mare parte a energiei de care are nevoie va fi generată de o turbină eoliană. De asemenea, NASA are în vedere și instalarea unor panouri solare pentru suplimentarea energiei roverului. Roverul AREE va fi dotat și cu o antenă radar rotativă, putând retransmite selectiv semnalele radar primite de la o sondă rămasă pe orbita lui Venus. Roverul AREE ar putea transmite datele adunate de la suprafața lui Venus prin codul Morse.