Rapida racordare a tuturor statelor din Golf împotriva Qatar-ului, închiderea frontierelor terestre și maritime, suspendarea curselor aeriene dinspre și către Qatar, interzicerea survolului pentru avioanele companiilor aeriene din Qatar, restricții privind deplasarea persoanelor şi întreruperea legăturilor economice şi bancare cu micuţul stat ar putea susţine scenariul potrivit căruia Qatar-ul trebuie să dispară. Este părerea unui specialist geo-strategic, care a dezvăluit pentru Sputnik News că Arabia Saudită a declanşat criza diplomatică pentru a pregăti de fapt o invazie militară în Qatar. Decizia saudiţilor de a rupe toate legăturile cu prosperul stat din Golf poate fi preludiul unei invazii militare terestre, pentru a pune mâna pe rezervele bogate ale Qatar-ului, este de părere fondatorul Institutului Relaţiilor din Golf, profesorul Ali al-Ahmed. "Prevăd o invazie a Qatar-ului. Am primit mai multe rapoarte care spun că armata saudită îşi desfăşoară forţe impresionante la graniţa qatareză", a declarat al-Ahmed.

Acesta atrage atenţia că o invazie la scară largă a Qatar-ului ar putea avea loc mult mai devreme decât se anticipa. "Trebuie să fim atenţi la frecvenţa raidurilor aeriene în Yemen. Dacă numărul bombardamentelor efectuate de saudiţi va scădea, atunci acesta va fi primul semn care indică o mutare bruscă a frontului împotriva Qatar-ului", a adăugat acesta.

Preşedintele american, Donald Trump, şi secretarul său de stat, Rex Tillerson, cel care în ultimii 15 ani a dezvoltat strânse legături de afaceri cu familia regală saudită, fiind la conducerea Exxon, vor aproba tacit invazia Qatar-ului, este părerea lui al-Ahmed. "Sunt convins că Trump deja şi-a dat deja acordul pentru acest lucru, în vizita recent efectuată", continuă al-Ahmed. Dacă saudiţii vor invada Qatar-ul, ei se vor bucura de sprijinul egiptenilor şi de cel venit din partea Emiratelor Arabe Unite, în special din Bahrain, care găzduieşte o flotilă americană puternică, ce patrulează apele Golfului Persic. "Saudiţii sunt foarte irascibili atunci când vine vorba de qatarezi. De asemenea, ei nu vor independenţa Yemenului. În acelaşi context, trebuie subliniată şi antipatia Bahrainului manifestată faţă de Qatar", spune expertul. Liderii saudiţi sunt determinaţi să reducă Qatar-ul la un stat satelit al Riadului şi să pună un guvern servil intereselor sale, la fel cum au făcut în Yemen, explică al-Ahmed.

"Saudiţii au două scopuri esenţiale. Primul este să transforme Qatar-ul într-un stat subjugat, iar aici nu vor exista jumătăţi de măsură. Al doilea scop al suadiţilor îl reprezintă uriaşa cantitate de bani lichizi pe care o deţine Qatarul, bani pe care saudiţii îi vor cu orice preţ", continuă acesta.

Potrivit specialistului în relaţiile din lumea arabă, saudiţii revin la vechile principii ale jafului şi pirateriei, promovate de întemeietorul acestui stat, regele Abdelaziz ibn Saud, cu mai bine de un secol în urmă: "Arabia Saudită a fost creată prin principiile imorale ale jafurilor şi prada obţinută a fost fundamentul acestui stat. Asta era saudiţii la început. Călătoreau prin deşert şi jefuiau caravanele pe care le întâlneau. Erau un fel de piraţi ai deşertului. Acum au nevoie iar de bani şi recurg la aceleaşi metode vechi".

Profesorul explică şi de unde provine nevoia subită de bani, apărută după vizita lui Trump, care le-a spus clar saudiţilor că trebuie să plătească pentru ca SUA să continue să protejeze militar şi strategic Arabia Saudită. "Saudiţii vor avea mare nevoie de bani în viitorul apropiat. Trump a venit cu noi solicitări financiare, vizibil mai mari. Asta înseamnă că Riadul trebuie să facă rost urgent de bani. Cu toate angajamentele faţă de SUA, ei au nevoie disperată de bani lichizi", a concluzionat al-Ahmed.

Qatar-ul şi Arabia Saudită - cu ce se vor confrunta pe viitor din perspectivă economică

Unele bănci comerciale din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite nu mai fac afaceri cu instituțiile financiare din emiratul Qatar, din cauza tensiunilor diplomatice din Golf, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul. Creditorii întârzie tranzacțiile până când vor primi instrucțiuni de la băncile lor centrale privind modul în care vor fi gestionate relațiile de afaceri cu Qatar-ul. De asemenea, băncile centrale din Emiratele Arabe Unite și Bahrein au cerut instituțiilor financiare să prezinte detaliat nivelul expunerii lor la băncile din emirat, termenul-limită fiind joi, susțin sursele.

Analiștii apreciază că ruperea relațiilor diplomatice dintre Qatar și vecinii săi din Golf - Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt și Bahrein - ar putea costa miliarde de dolari din cauza încetinirii comerțului și a investițiilor, precum și a creșterii costurilor de împrumut pentru statele din regiune. Vecinii Qatar-ului și-au justificat măsurile prin faptul că Doha ''susține terorismul'', inclusiv Al-Qaida, gruparea Stat Islamic și Frăția Musulmană, confrerie considerată ''teroristă'' de către Egipt și țări din Golf.

Fondul Suveran de Investiții al Qatar-ului, cu active estimate la 335 de miliarde de dolari, ar putea ajuta emiratul să evite o criză economică. Dar o parte a economiei emiratului ar putea fi afectată semnificativ dacă disputa se prelungește în următoarele luni, o perspectivă care luni a dus la scăderea pieței bursiere din Qatar cu peste 7%. Marți dimineață, Bursa de la Doha înregistra un avans de 2,7%. Analiștii se așteaptă ca Fondurile de Investiții ale Qatar-ului să intervină pe piață pentru a achiziționa acțiuni și a oferi sprijin pieței bursiere.

Marți dimineață, acțiunile Islamic Bank Masraf Al Rayan au urcat cu 7,4%, în timp ce titlurile Vodafone Qatar înregistrau un avans de 3%. ''Dacă disputa se extinde, ramificațiile ar putea fi imense. Firmele care gestionează active vor deveni mai prudente și nu vor face diferențe între Qatar și alte state din Golf'', a declarat pentru Reuters un bancher care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Deoarece toate aceste țări sunt puternic dependente de exporturile de țiței și gaze, legăturile comerciale și de investiții dintre ele sunt destul de reduse, astfel încât efectele negative ale disputei ar putea fi limitate. Cu toate acestea, Qatar-ul se va confrunta cu costuri mai ridicate în unele domenii. În 2015, importurile de alimente ale Qatar-ului s-au ridicat la 1,05 miliarde de dolari, din care 309 milioane de dolari au reprezentat importurile din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Majoritatea produselor, în special cele lactate, veneau pe la granița terestră cu Arabia Saudită, astfel încât Doha va trebui să facă alte aranjamente. Costurile construcțiilor în Qatar ar putea de asemenea crește, majorând inflația, deoarece aluminiul și alte materiale de construcții nu vor mai putea fi importate pe cale terestră.

Erdogan, diplomatul-tampon dintre Qatar și vecinii săi

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, un aliat apropiat al Qatar-ului, a întreprins ''eforturi diplomatice'' pentru a încerca să soluționeze criza dintre Doha și vecinii săi din Golf, a indicat marți purtătorul său de cuvânt, citat de AFP. „Președintele Erdogan a demarat eforturi diplomatice pentru soluționarea acestei dispute între prieteni și frați, în spiritul lunii sfinte a Ramadanului”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției turce, Ibrahim Kalin, într-un comunicat. El a precizat că Turcia este gata ''să-și asume responsabilitățile în următoarele zile și săptămâni'' pentru a facilita o soluție, cerându-le țărilor din Golf să-și rezolve problemele prin ''negocieri, dialog și comunicare''. Luni, vicepremierul turc Numan Kurtulmus indica faptul că Erdogan a discutat la telefon ''cu mai mulți lideri străini'' pentru a încerca să găsească o soluție la diferendul în legătură cu Qatar-ul.