Modificarea legii privind certificatele verzi are repercusiuni directe asupra facturilor populaţiei. Mai bine zis, factura la energie electrică, care ar fi trebuit să se majoreze, rămâne neschimbată. Aceasta este vestea bună pentru noi, micii consumatori. Vestea proastă este că reprezentanţii pieţei de profil sunt nemulţumiţi. Astfel, reprezentanţii Asociaţiei Române a Industriei Fotovoltaice (RPIA) susţin că investitorii nu vor mai aduce în ţară patru miliarde de euro, bani care \"aşteaptă la graniţe\". \"Sunt patru miliarde de euro care aşteaptă la graniţe să intre în proiecte în România. Probabil că nu vor mai intra. (...) Orice fel de schimbare va aduce instabilitate şi lipsă de competitivitate\", a declarat, ieri, preşedintele Consiliului de Administraţie al RPIA, Doru Voicu. El a adăugat că în industria energiei regenerabile din România lucrează aproximativ 4.000 de oameni, din care circa 1.000 doar în sectorul fotovoltaic. Potrivit lui Voicu, anul trecut statul a încasat 500 milioane euro de pe uma regenerabilelor. Amintim că ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, declara recent că Guvernul va modifica legea privind acordarea de certificate verzi, motivând că nu poate fi distrusă industria românească de dragul celei regenerabile. Investitorii în producţia de energie regenerabilă sunt atraşi tocmai de schema de sprijin, una dintre cele mai generoase din Europa. Astfel, companiile care produc energie din surese alternative primesc gratuit de la stat certificate verzi, al căror număr variază în funcţie de tehnologie. \"Nu avem nimic împotriva reducerii numărului de certificate verzi, dacă se face în cadrul legii\", a mai spus Voicu. Potrivit acestuia, preţul final al energiei ar fi trebuit să scadă cu 5%, ca efect al regenerabilelor, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Certificatele verzi se acordă pentru cantitatea de energie produsă. Legislaţia obligă furnizorii să cumpere aceste certificate de la producători. Costul achiziţiei acestor certificate se reflectă în facturile finale la consumatori, astfel că preţul electricităţii a crescut şi continuă să crească. Pe de altă parte, costul tehnologiilor pentru producţia energiei alternative a scăzut. Potrivit celor mai recente date disponibile, în România funcţionează centrale eoliene de 1.600 MW, unităţi fotovoltaice de 50 MW, centrale pe biomasă de 44 MW şi microhidrocentrale, cu puteri sub 10 MW, de 453 MW. Aceste instalaţii reprezintă mai mult de 10% din capacitatea de producţie a energiei la nivel naţional. Totodată, sunt în teste centrale eoliene de 700 MW, microhidrocentrale de 2 MW şi unităţi pe biomasă de 1 MW.