Un nou studiu ar putea infirma argumentul de ordin istoric invocat pentru a explica declinul populației de polinezieni din Insula Paștelui. Noul studiu susține că la originea misteriosului fenomen s-ar fi putut afla schimbările climatice regionale.

            Mulți oameni de știință au susținut că populația Rapa Nui de pe izolata insulă din sud-estul Oceanului Pacific a murit din cauza epuizării resurselor naturale disponibile pe micul petic de pământ, de doar 63 de kilometri pătrați. Alții au susținut că ar fi fost o molimă adusă pe insulă de europeni la începutul secolului al XVIII-lea, care ar fi decimat populația autohtonă, iar mulți dintre supraviețuitori ar fi fost luați atunci ca slavi. Autorii noului studiu sugerează că la baza declinului locuitorilor Rapa Nui de pe Insula Paștelui ar fi putut exista mai degrabă condiții de mediu decât influențe ale intervenției umane, externe sau interne. Băștinașii ar fi putut fi victime ale schimbărilor de mediu survenite în timp, de-a lungul mai multor secole, și nu al unui colaps rapid pe scară mare, generat de epuizarea resurselor sau de o boală indusă. Thegn Ladefoged, antropolog la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, co-autor al studiului, a studiat deplasarea așezărilor umane în diferite părți ale Insulei Paștelui și a resurselor naturale, care sugerează diverse grade de eșec în încercarea de adaptare la schimbarea condițiilor de mediu.

            Variațiile climatice din jurul insulei ar fi putut duce la inexorabilul, însă neuniformul declin al populației. Un loc studiat a fost în zona aridă din preajma unui vulcan, de regulă predispusă la secetă, un altul a fost mai umed, dar cu fertilitate redusă a solului. Un al treilea loc, unde se consideră că populația Rapa Nui Held a locuit mai mult, a fost umed și fertil. Constatările sugerează că bariere naturale de mediu, precum și extremele climatice ar fi putut avea un impact negativ asupra locuitorilor de pe insulă, mai degrabă decât declinul cauzat de degradarea mediului prin epuizarea resurselor. Iar declinul populației băștinașe se produsese, aproape sigur, cu mult înainte de sosirea europenilor, adaugă cercetătorii. „Este clar că oamenii au reacționat la schimbările regionale de mediu de pe insulă înainte ca aceasta să fie afectată de boli europene și de alte procese istorice”, susține Thegn Ladefoged.