MANIPULATORUL VEST Consumism = preocuparea excesivă pentru achiziţionarea de bunuri. Noi am fost conduşi spre consumism, sistematic şi voit, după ce marile puteri economice din Vest au transformat fostele state socialiste în pieţe de desfacere pentru toate produsele lor nevandabile, pentru excesul de producţie, tocmai pentru a amâna declanşarea crizei. „Nu mai putem cumpăra cele mai simple produse româneşti, cum ar fi un aragaz Samus sau un frigider Arctic, pentru că fabricile noastre au fost falimentate sau închise pur şi simplu, iar piaţa, invadată de produse similare străine. Acapararea pieţei noastre s-a făcut sub lozinca atrăgătoare a consumului, a traiului îmbelşugat. Dar ştim cu toţii la ce a dus epoca creditului cu buletinul - şomaj în masă, alungarea românilor la muncă în străinătate, drame familiale, îmbolnăviri, sinucideri şi decese premature. Nu poţi deschide televizorul fără să vezi ştiri despre sinucideri din cauza sărăciei şi sălbăticirii populaţiei, despre români care trăiesc mai rău decât în epoca de piatră. În prezent, 80% din produsele din piaţă sunt străine - criză şi inflaţie exportate de Vest. România importă, cu bani împrumutaţi, inclusiv mărfuri de strictă necesitate, cum ar fi produsele agro-alimentare, pe care le-am putea produce chiar aici. Încotro?”, spune analistul Daniel Şerbănică, partener al portalului imobiliar TopEstate.ro. O altă metodă de exportare a crizei este războiul, o practică folosită extensiv de SUA, tocmai pentru a amâna efectele crizei. Până la urmă, producătorii de armament şi echipamente militare au nevoie de războaie pentru a-şi putea vinde produsele dezvoltate cu zeci de milioane de dolari de la stat .

SATURAŢIE = CRIZĂ O primă concluzie care se poate trage este că perioadele de criză sunt cauzate, în principal, de obiceiul producătorilor privaţi de a crea şi pune în vânzare cât mai multe bunuri, ca să obţină un maxim de profit. „Este o hibă pe care capitaliştii o cunosc şi încearcă să o evite prin stimularea artificială, dincolo de necesităţile normale, a consumului. De aceea există campanii comerciale agresive, menite să creeze noi obiceiuri de consum, de multe ori inutile şi nocive. Asta afectează atât consumatorii, cât şi rezervele de materii prime ale Pământului. Şi astfel, în loc să trăim mai bine, ajungem să ne împrumutăm şi apoi să muncim ca robii pentru a ne plăti datoriile”, spune Şerbănică. Exemple sunt multe - pensionari îndatoraţi pentru că şi-au luat cuptoare cu microunde şi televizoare în rate, mii de români intraţi în programul Rabla, care plătesc rate uriaşe la maşini (de import evident), în vreme ce preţurile carburanţilor cresc încontinuu, sau care au devenit dependenţi de serviciile de comunicaţii şi se angajează în contracte de lungă durată, doar pentru a avea ultimul tip de smart phone. „La un moment dat, consumismul se loveşte de saturaţie şi se declanşează criza economică (ceea ce s-a întâmplat în 2008). Sunt zeci, sute de clădiri goale, construite de speculanţii imobiliari, care stau părăsite, fără perspectivă. Piaţa imobiliară va continua să se prăbuşească ani în şir, până când preţurile revin la normal”, conchide Şerbănică. În loc de încheiere, ţineţi minte - pentru un stil de viaţă sănătos (dincolo de cei doi litri de apă), încercaţi, pe cât posibil, să nu trăiţi pe datorie (o excepţie dureroasă ar fi creditul ipotecar, însă trebuie să conştientizaţi că se pot întâmpla doar două lucruri - fie plătiţi aproape dublu pentru casă, fie o pierdeţi).