44% ANALFABETISM FUNCŢIONAL

Preşedintele executiv al PMP, deputatul Marius Paşcan, susţine că şcoala românească s-a transformat într-un business cu scopul de a se obţine absolvenţi care să alimenteze "fabricile de diplome", în timp ce Testele PISA relevă un nivel de 44% al analfabetismului funcţional, iar strategia de dezvoltare a ţării pe 20 de ani, inclusiv a educaţiei, elaborată de Academia Română, este complet ignorată. "Testele PISA relevă un nivel de 44% al analfabetismului funcţional. Ministerul Educaţiei spune că evaluarea nu este îngrijorătoare. (...) S-a ajuns aici din mai multe motive majore: nu s-a aplicat niciodată Pactul pentru Educaţie semnat de toate partidele politice în 2008 prin care se alocau 6% din PIB Educaţiei şi 1% din PIB Cercetării. Pur şi simplu, învăţământul românesc este subfinanţat. Legea Educaţiei promovată de Guvernul Boc este cea mai modificată lege din istorie după Codul Fiscal. USL şi PSD au mutilat legea de câteva zeci de ori. Legea era rezultatul celebrului Raport Miclea care propunea o reformă reală a sistemului de învăţământ românesc", a spus Paşcan.

CALITATEA PROASTĂ A RESURSEI UMANE

Pașcan a afirmat că profesorii din România sunt plătiţi insuficient. "Profesorii din România sunt foarte prost plătiţi. Asta omoară vocaţia şi face ca studenţii cei mai slabi să fie şi cei care rămân în învăţământ. Calitatea proastă a resursei umane se vede la fiecare examen de titularizare în care aproape jumătate din candidaţi nu promovează examenul. Curricula şcolară este îmbătrânită şi nu mai respectă realităţile contemporane. Se învaţă după manuale care au ca suport cunoştinţe din perioada comunistă. Guvernările succesive ale USL şi PSD au generat o politizare excesivă la nivelurile intermediare ale Învăţământului, ceea ce a dus la o îndepărtare a multor cadre didactice de valoare. Foarte mult timp, s-a ascuns gunoiul sub preş. Ne lăudăm mereu cu rezultatele olimpicilor, fără să înţelegem că rolul primordial al şcolii este să-i formeze pe cei mai mulţi dintre elevi. Şcoala românească s-a transformat într-un business - scopul pare să fie generarea producţiei la hectar (a se citi 'absolvenţi' de liceu) care să alimenteze fabricile de diplome", a declarat, joi, Marius Paşcan.

ACADEMIA ROMÂNĂ, IGNORATĂ COMPLET

Deputatul a arătat că Academia Română a elaborat, în urmă cu câţiva ani, un studiu programatic extrem de important, intitulat "Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani" şi că în cadrul acestei strategii este cuprinsă şi problema educaţiei, a învăţământului din România, dar acest studiu nu a fost asumat de nimeni până acum. "Studiul Academiei Române nu a fost încă definit şi asumat într-o manieră co-participativă un adevărat proiect de ţară pentru educaţie. Nu a fost identificată şi conştientizată foarte clar imaginea marii grile de valori ce trebuie să însoţească formarea viitorului cetăţean, a ţintei viitorului - nu e clar nici pentru părinţi, nici pentru profesori ce, cum şi cât vrem să ştie copiii noştri când vor ieşi din şcoală. Educaţia românească s-a confruntat cu o serie de eşecuri care au traversat sistemul în ultima perioadă, probate prin rezultatele relativ slabe la testările internaţionale ale OECD şi UE. Fragmentarea structurală a învăţământului obligatoriu printr-un examen naţional, care poate fi mult mai bine un examen de certificare şi nu unul de selecţie. Curriculum-ul şcolar este perceput de către toţi actorii implicaţi (elevi, profesori, părinţi) ca fiind supraîncărcat şi cu relevanţă scăzută pentru viaţa de adult şi piaţa muncii, iar curriculum-ul la decizia şcolii este cvasi-inexistent, totodată flexibilitatea de integrare a disciplinelor foarte redusă", a susţinut deputatul.

30 DE MINIȘTRI ÎN TREI DECENII

Marius Paşcan a spus că în construcţia sarcinilor de învăţare este raportată prevalenţa informativă în detrimentul aceleia formative solicitate, atât de către instanţele pedagogice moderne, orientate către educaţie şi dezvoltarea gândirii critice, cât şi de către angajatori. "Lipsa de continuitate în luarea deciziilor şi subordonarea acestora politicului. Schimbarea continuă a factorilor de decizie şi inconsistenţa acţiunilor susţinute prin legi, care nu asigură continuitate şi consecvenţă a determinat apariţia fracturilor în sistemul de educaţie. Am asistat, până acum, la eşecurile repetate ale reformelor şi politicilor promovate de Ministerul Educaţiei, care a fost condus în ultimele aproape trei decenii de vreo 30 de miniştri, văzând dezamăgiţi şi tribulaţiile unei legi a educaţiei care, din 2011, a suferit aproximativ 200 de modificări. Niciodată, din păcate, toţi cei responsabili nu s-au aşezat instituţional la aceeaşi masă, împreună cu toţi cei capabili pentru a promova în solidar o reformă redutabilă, cu adevărat eficientă şi benefică pentru învăţământul şi educaţia din România", a mai susţinut Marius Paşcan.