O vizită prin satele României ar putea convinge pe oricine că s-a întors în timp, cu mult înainte ca omenirea să descopere facilităţile de bază ale traiului de zi cu zi. Fără reţea de apă curentă, fără canalizare, oamenii îşi duc traiul la fel ca acum multe sute de ani. Lipsa facilităţilor afectează, în mod evident, şi unităţile de învăţământ din localităţile respective. Sunt şi situaţii în care, chiar dacă sunt conectate la o reţea de canalizare, grupurile sanitare sunt amplasate în curtea şcolii/liceului, inconvenient destul de mare pentru elevi, mai ales în perioada sezonului rece. Potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Constanţa, la începutul acestui an şcolar, la nivelul judeţului nostru erau 105 unităţi de învăţământ (din totalul de aproape 300) care au grupuri sanitare exterioare. Din acestea, doar 15 erau racordate la sistemul de canalizare. Mult mai bine se stă la capitolul racordare la apă curentă, facilitate de care beneficiază 64 de unităţi de învăţământ din cele 105. Asta înseamnă, totuşi, că sunt 41 de grădiniţe, şcoli şi licee care nu au nici apă şi nici canalizare. „În satul Făurei, care aparţine de oraşul Băneasa, nu avem apă curentă şi canalizare de peste 25 de ani. Sunt câteva familii care şi-au forat în curte puţuri cu apă, dar sunt puţine. Majoritatea copiilor de aici nici măcar nu ştiu cum arată o baie”, a spus directorul Şcolii Gimnaziale nr.1 din Făurei, Asman Orhan. El a precizat că, la nivelul unităţii de învăţământ pe care o conduce, a fost demarat un proiect, finanţat de Rotary Club Constanţa, care urmăreşte forarea unui puţ în curtea Şcolii, cu bazin pentru captarea apei, care să asigure apă curentă la grupul sanitar. „Este greu să-ţi trimiţi copilul la şcoală cu sticla cu apă după el. Cel mai mult mă îngrijorează mersul la toaletă. Acasă mă uit la el să fiu sigură că se spală, dar la şcoală, dacă nu are apă curentă, pot fi eu sigură că băiatul meu îşi ia sticla după el ca să se spele pe mâini?”, a spus un părinte din localitatea Casicea.

PROIECT CU BANCA MONDIALĂ În aceste condiţii, nu este de mirare că, an de an, există unităţi de învăţământ care nu obţin autorizaţia sanitară de funcţionare. Şi dacă unele o obţin, medicii Direcţiei de Sănătate impun, potrivit legii, un plan de conformare. Se constată că planul fie este dus cu dificultate la capăt, fie nu este dus. Pentru a veni în sprijinul comunităţilor din mediul rural, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat că intenţionează să atragă fonduri europene. „Satul românesc este una din marile probleme ale ţării noastre, iar şcoala nu face decât să reflecte imaginea comunităţii din care face parte. Avem în plan un proiect cu Banca Mondială, care ne va ajuta să facem rost de banii necesari aducerii unităţilor de învăţământ în secolul 21. Mai exact, până la racordarea la reţeaua de apă potabilă şi la canalizare, vom săpa puţuri în curtea respectivelor unităţi, pentru a aduce o sursă de apă elevilor”, a declarat ministrul Educaţiei. Ea a adăugat că, din ceea ce a văzut cu ocazia vizitelor de lucru efectuate în mai multe judeţe ale ţării, sunt foarte multe investiţii neterminate la nivelul unităţilor de învăţământ, principala cauză fiind lipsa fondurilor, în ultimii ani bugetele alocate şcolilor şi liceelor nefiind suficient de mari pentru a suporta şi costul finalizării lucrărilor. „Proiectul cu Banca Mondială a fost realizat tocmai pentru a nu mai sta la banii pe care ni-i poate da bugetul de stat”, a explicat demnitarul.