PAŞII RETROCEDĂRII Primarul comunei Bărăganu, Titu Neague, are o iniţiativă care va bucura comunitatea pe care o conduce. El a început să inventarieze terenurile din comună pentru a răspunde solicitărilor de retrocedare venite din partea locuitorilor. „Inventariem rezervele de teren găsite în unitatea administrativ-teritorială Bărăganu şi putem spune că există 425 de hectare care trebuie să ajungă la proprietarii de drept, conform solicitărilor în baza legilor fondului funciar“, a declarat Neague. Primarul a explicat că o parte dintre ele, adică 40 de hectare - a căror situaţie juridică şi în teren este clară - trebuie retrocedate după cum urmează: 10 ha Şcolii generale din Bărăganu, opt ha Cultului musulman şi 22 ha Bisericilor ortodoxe din Bărăganu şi Lanurile. Celelalte ha, până la 425, urmează a fi retrocedate celor care au solicitat terenul în natură şi cărora, până la identificarea cadastrală a acestor suprafeţe, li s-a spus că nu există teren pentru retrocedări. Neague a precizat că are documentaţia necesară şi că mai departe trebuie parcurşi paşii pentru ca instituţiile să primească pământul înapoi. Mai întâi, proiectul primarului va trece prin comisia locală de fond funciar, apoi în cea judeţeană, iar apoi se va putea trece la retrocedare.

PLANURI ŞI AVANTAJE Edilul şef a explicat că intenţionează, de comun acord cu bisericile, şcolile şi cultul musulman, dar şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa, să planteze pomi fructiferi pe acele terenuri pentru ca, în urma valorificării produselor, fiecare instituţie să se poată autofinanţa. Iniţiativa primarului este salutată atât de reprezentanţii bisericilor, cât şi de cei ai unităţii de învăţământ. „Pământul ne-a fost luat în timpul colectivizării şi, din 1996, de când avem hotărâre judecătorească de punere în posesie, ne luptăm să-l recuperăm. Am solicitat tuturor instituţiilor retrocedarea, dar nu am ajuns la niciun consens. Ne bucurăm că, în sfârşit, cererile noastre au fost luate în seamă şi vom primi răspuns favorabil“, a declarat preotul Gheorghe Iftimi. Pe de altă parte, directorul şcolii Bărăganu, Eugenia Ionescu, ne-a spus că deja îşi luase gândul de la acele terenuri. „Este un beneficiu adus şcolilor. Iniţiativa primarului de a planta o livadă este la fel de bună. În acest fel ar avea de câştigat şi cadrele didactice, şi elevii. Mai mult, şcoala ar avea venituri pentru a-şi rezolva o parte din probleme“, a spus Ionescu.

„DRUMUL LUI LENIN“ Terenurile cu pricina au o istorie tumultuoasă. Titu Neague spune că, atunci când a început colectivizarea, suprafeţele cu pricina au intrat, conform hărţilor din 1957, în Gospodăria Agricolă Comunală „Drumul lui Lenin“, care apoi s-a transformat în CAP şi apoi în IAS Topraisar. „Conform legilor fondului funciar, proprietarii de drept ar fi trebuit să-şi primească terenurile înapoi. Nu s-a întâmplat până acum”, a mai spus Neague.