Decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a declara neconstituțional un articol de lege ce permitea "altor organe specializate ale statului" să realizeze interceptări în dosare penale înseamnă, practic, scoaterea Serviciului Român de Informații (SRI) din "câmpul tactic al Justiției", așa cum era el botezat de unul dintre conducătorii Serviciului. Ca urmare, SRI nu va mai putea realiza supravegherea tehnică (telefoane ascultate, înregistrări audio ambientale) în timpul anchetei. Hotărârea CCR transferă interceptările, extrem de folosite în prezent în spețele instrumentate de procurori și adeseori transmise presei, pe surse, sub formă de stenograme, într-o zonă transparentă, în care pot fi controlate. Verdictul CCR elimină "umbrela clasificării, sub care se pot ascunde multe lucruri". Afirmația îi aparține avocatei Laura Vicol și a fost făcută în cadrul emisiunii "Contraziceri", de la Neptun TV. "Tot ce face SRI-ul este clasificat. În momentul în care un dosar ajunge în instanță și un avocat, dorind să-și construiască apărarea, vrea suportul original pe care sunt stocate aceste informații, se lovește de zidul clasificării... Un avocat nu poate să ia la cunoștință dacă acele înregistrări stocate pe suport sunt sau nu originale! Toate înregistrările pot fi modificate. (...) Actul de Justiție trebuie să primeze, sub umbrela clasificării se pot ascunde foarte multe lucruri. Noi vrem doar să avem acces la informații. Ne lovim de foarte multe abuzuri în Justiție, acoperite de alții. Odată cu admiterea acestor excepții de neconstituționalitate, avem tot mai multe garanții ale actului de Justiție făcut în legalitate". Avocata Laura Vicol a mai precizat că, de-a lungul timpului, au existat persoane condamnate aproape exclusiv în baza unor interceptări, coroborate cu declarațiile câtorva martori.

Avocatul Daniel Fenechiu, prezent, de asemenea, în platoul "Contraziceri", a declarat că, în situația în care interceptările SRI nu pot fi supuse unei expertize, orice speculație este posibilă". Scoaterea înregistrărilor din zona serviciilor face doar bine Justiției. Nu există dosar în care un avocat să poată cere expertizarea suportului pe care este stocată informația. În acel moment, când nu se poate face o expertiză, orice divagație pe tema respectivei înregistrări poate fi susținută de oricine. Dumneavoastră puteți spune "domnule, mi se pare că o parte de acolo nu este vocea mea sau că s-a intervenit". Și atunci se cere o expertiză. Pe lângă faptul că există doar trei experți care pot face așa ceva, niciunul nu va putea să facă o expertiză serioasă pentru că nu va primi niciodată originalul. Judecătorul, care are acces la aceste înregistrări, nu poate să facă o expertiză în biroul lui", a argumentat avocatul Daniel Fenechiu.

"O PALMĂ DATĂ JUSTIȚIEI!" Pe de altă parte, întrebat de moderatorul Răzvan Zamfir ce părere are despre faptul că ultimele numiri făcute la șefia Direcției Naționale Anticorupție și Parchetului General ar fi avut loc în urma unei înțelegeri între președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, și premierul Victor Ponta, judecătorul Horațius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a calificat evenimentele de atunci drept "o palmă dată Justiției". "A fost o plamă dată Justiției. S-a implicat politicul fără ca Justiția să-și spună într-adevăr cuvântul. Nu trebuie să mai existe un pact politic pentru că e rușinos să se întâmple așa ceva. Trebuie să fie o procedură bazată pe meritele candidaților și integritatea lor. Noi am militat ca la procedura de numire să nu mai participe Executivul prin ministrul Justiției. Noi vrem schimbarea legii, ministrul Justiției scos din această ecuație și propunerea procurorilor să parvină Secției pentru procurori", a declarat Horațius Dumbravă.