Specialiştii din Sănătate susţin că, în toată lumea, bolile cardiovasculare, diabetul, diferitele tipuri de cancer şi obezitatea afectează major calitatea vieţii pentru perioade lungi. Secretarul de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice (MSP), dr. Mircea Mănuc, susţine că bolile cronice nu au cauze clare, dar este dovedit ştiinţific că alimentaţia dezechilibrată este un factor de risc major în producerea acestora. “Schimbarea comportamentului alimentar şi convingerea populaţiei să adopte un stil de viaţă sănătos trebuie să constituie o direcţie strategică a politicii de sănătate pe termen lung”, a mai spus medicul. Astfel s-a apreciat că apariţia Legii nr. 123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţămînt preuniversitar, recent intrată în vigoare, este binevenită, dar ea reprezintă doar o verigă din ansamblul politicii nutriţionale. Aşa se face că reprezentanţii MSP au întocmit un proiect de ordin privind lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, aşa cum au impus recomandările specialiştilor în nutriţie. Actul normativ mai prevede că în incinta unităţilor de învăţămînt sînt interzise prepararea, comercializarea şi distribuirea oricăror alimente conţinute în lista elaborată de MSP. Alimentele care vor fi interzise în şcoli sînt: cartofi prăjiţi, chips-uri, covrigei, sticks-uri, snacks-uri, alune, prăjituri, bomboane, acadele, sucuri carbogazoase. Nutriţioniştii propun ca aceste alimente să fie înlocuite cu fructe, salate, lactate degresate şi apă sau sucuri naturale. „Proiectul de ordin va fi afişat pe site-ul MSP, în baza transparenţei decizionale, pentru 30 de zile, timp în care aşteptăm observaţii şi propuneri din partea tuturor celor interesaţi. Imediat după ce va fi aprobat de către ministrul Sănătăţii Publice, va fi trimis spre publicare la Monitorul Oficial”, a mai spus secretarul de stat. El a mai precizat că un simplu „NU” impus de o lege este insuficient şi poate genera mai degrabă o reacţie inversă (adică alimentul oprit să devină mai atractiv decît cel permis). „De aceea considerăm că implementarea legii trebuie corelată cu primirea de informaţii nutriţionale corecte şi complete, pe înţelesul copiilor, cu încurajarea activităţii fizice, precum şi cu programe de educare a părinţilor şi a profesorilor”, explică oficialul.