Prima zi a noului an şcolar a luat din nou prin surprindere o serie de unităţi de învăţămînt, în special din mediul rural, acolo unde sursa de apă lipseşte cu desăvîrşire, fapt pentru care ele nu au fost avizate din punct de vedere sanitar. Mai bine de 40% din totalul unităţilor de învăţămînt din Constanţa nu au intrat în posesia autorizaţiilor sanitare de funcţionare, din mai multe motive, cel mai grav făcînd referire la lipsa unei surse de apă potabilă. Medicii Autorităţii de Sănătate Publică Judeţeană (ASPJ) Constanţa atrag atenţia că dacă nu este respectată cu stricteţe igiena personală, cei mici se pot alege cu boli digestive sau hepatita A, afecţiune numită în popor ca fiind boala mîinilor murdare. „Mai toate unităţile de învăţămînt din mediul rural, în special cele de la sate, nu au o sursă de apă potabilă, aşa că nu le-am putut autoriza din punct de vedere sanitar. Sînt unităţi care nu au reuşit nici măcar să-şi amenajeze în curte o fîntînă pentru a se putea asigura cît de cît o sursă de apă. Copiii îşi aduc apa de acasă, doar pentru băut, pentru igienă însă... ”, a declarat dr. Mihaela Dinisov, directorul medical adjunct al ASPJ Constanţa. Dintre localităţile cu probleme menţionăm: Dobromir Vale, Vlahi, Dunărea, Lipniţa, Crucea, Mireasa, Sibioara, Independenţa, Conacu, Mioriţa, Bărăganu, Runcu şi lista continuă. Conducerea ASPJ Constanţa a luat legătura cu reprezentanţii localităţilor respective pentru a încerca să asigure o sursă de apă celor mici. „Trebuie neapărat făcut ceva pentru că cei mici pot avea probleme de sănătate. Mai sînt şcoli care au făcut rost de acele rezervoare cu apă, însă nu este o soluţie definitivă. Ideal ar fi să se extindă sistemul de centralizare, fapt pe care noi l-am recomandat tuturor primăriilor”, a mai spus dr. Dinisov.

Atenţia la apa din fîntîni!

Pînă la realizarea acestui obiectiv, sînt unităţi de învăţămînt care apelează la apa fîntînilor. Medicii recomandă o dezinfecţie periodică a fîntînii cu substanţe clorigene, cantitatea necesară pentru o bună dezinfecţie fiind de 8 - 10 g clor activ la m cub de apă. „Dar pentru a asigura o dezinfecţie corespunzătoare, trebuie solicitat ajutorul cadrelor medicale din teritoriu care pot ajuta şi în testarea chimică şi bacteriologică a calităţii apei. Ei pot da verdictul dacă apa este sau nu potabilă”, explică dr. Dinisov. Pe lîngă riscul datorat impurificării apei din fîntînă, există şi posibilitatea apariţiei excesului de nitraţi. „Nitraţii ca atare nu sînt toxici, însă sub acţiunea florei reducătoare din organism se transformă în nitriţi, care pătrund în sînge şi se combină cu hemoglobina, producînd un deficit de oxigen. Maladia este întîlnită aproape în exclusivitate la copiii mici, în primul an de viaţă, care sînt alimentaţi artificial. Ea este denumită şi cianoza infantilă, datorită coloraţiei albăstrui a pielii, iniţial la faţă şi extremităţi, apoi generalizată”, spune dr. Dinisov.