Violenţa în şcoli a devenit, în ultimele luni, una dintre principalele teme de discuţii la nivelul Ministerului Educaţiei, reprezentanţii autorităţilor centrale declarându-se îngrijoraţi de amploarea pe care a căpătat-o acest fenomen. Cea mai recentă statistică realizată în acest sens a scos la iveală că în perioada martie - mai 2012 numărul cazurilor de violenţă, consum de alcool, discriminare şi însuşire de bunuri găsite petrecute în şcolile din România a fost de 4.131. Dintre acestea, 91 au fost înregistrate la nivelul judeţului nostru, potrivit datelor Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa. Potrivit reprezentanţilor părinţilor, în prezent, regulamentele interne ale unităţilor de învăţământ prevăd măsuri de sancţionare a celor care se fac vinovaţi de comiterea actelor de violenţă în şcoli, atât pentru cazurile în care agresorul este un elev, cât şi în cazul în care agresorul este cadru didactic: scăderea notei la purtare sau exmatricularea pentru elevi şi observaţii scrise, reducerea salariului sau chiar încetarea contractului de muncă pentru cadrele didactice. „Primul pas în reducerea fenomenului îl reprezintă respectarea şi punerea în practică a acelor regulamente. Dacă umblăm cu jumătăţi de măsură şi căutăm scuze nu vom reuşi să aducem nicio schimbare”, a declarat vicepreşedintele executiv al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar, totodată şi preşedintele Clubului Părinţilor „Plus D” Constanţa, Adrian Topor.

PREVENŢIE, NU REACŢIE Un caz recent de elev agresat de profesor a avut loc în localitatea constănţeană Moviliţa, unde învăţătoarea Aneta Rădulescu a fost acuzată că a lovit un copil. În urma anchetei derulate la nivelul şcolii generale din Moviliţa, cadrul didactic, aflat la prima abatere, a primit o observaţie scrisă. Pentru a combate asemenea incidente, parlamentarii au propus, anul trecut, amendarea dascălilor agresivi. Din punctul de vedere al părinţilor, o asemenea măsură nu este binevenită. „Cea mai bună metodă de a combate actele de violenţă din unităţile de învăţământ o reprezintă realizarea unor proceduri de prevenire a fenomenului, şi nu luarea de măsuri post-eveniment de pedepsire a vinovaţilor. Dacă amendezi un profesor agresiv nu ai împiedicat agresiunea”, a spus Topor. El a precizat că şi la nivelul UE, politica privind reducerea actelor de violenţă din incinta şcolilor/liceelor se bazează pe prevenţie, nu reacţie la ceea ce s-a întâmplat deja. Dacă părinţii susţin măsurile de prevenţie a violenţei, reprezentanţii cadrelor didactice sunt de părere că şi pedepsele aspre trebuie luate în considerare. „Trebuie luate măsuri atât împotriva cadrelor didactice care comit acte de violenţă, cât şi împotriva părinţilor şi elevilor. Din păcate, sancţiunile prevăzute în prezent împotriva elevilor care îşi agresează colegii sau chiar personalul unităţii de învăţământ sunt nesemnificative pentru vinovaţi: scăderea notei la purtare şi, eventual, în cel mai rău caz, exmatricularea. Niciuna dintre aceste măsuri nu-i mai sperie pe elevi”, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hancescu. El a adăugat că, pentru elevii „huligani”, ar trebui reînfiinţate şcolile de reeducare, măsură care există şi în alte state europene.