Banca Mondială a dat publicităţii un raport în care se arată că ţara noastră înregistrează “o ameliorare a guvernării şi progrese referitoare la combaterea corupţiei, în condiţiile în care evaluările primite pentru cinci din cele şase componente ale bunei guvernări s-au îmbunătăţit în 2006, faţă de 2005”. Raportul prezintă a şasea actualizare a Indicatorilor Mondiali de guvernare (IMG), care evaluează calitatea sistemului pe baza a şase criterii, respectiv libertatea de exprimare şi responsabilitatea, stabilitatea politică şi absenţa violenţei, eficienţa guvernării, calitatea reglementării, statul de drept şi controlul corupţiei. Pentru fiecare categorie de indicatori, statele au primit o notă, între minus 2,5 puncte şi 2,5 puncte. România a primit cel mai mare punctaj pentru criteriul libertate de exprimare şi răspundere, iar cel mai scăzut a fost atribuit în cazul controlului corupţiei, înregistrînd scoruri negative la trei din cele şase criterii de evaluare. Pentru prima categorie, libertate de exprimare şi responsabilitate (măsoară nivelul pînă la care cetăţenii unei ţări au posibilitatea de a participa la alegerea Guvernului, precum şi libertatea de exprimare, libertatea de asociere şi libertatea presei), România a primit 0,43 de puncte în 2006, iar procentajul statelor care au înregistrat scoruri mai scăzute este de 61,5%. Rezultatul este superior celor consemnate în 2005 şi 2004, de 0,38, respectiv 0,39 puncte, dar se plasează sub scorul obţinut în 2002, de 0,49 puncte. La capitolul stabilitate politică şi absenţa violenţei, punctajul primit în 2006 este de 0,12 puncte. Indicatorul s-a îmbunătăţit faţă de anii 2005 şi 2004, dar a scăzut faţă de perioada 2002-2003, cînd punctajul a fost de 0,32, respectiv 0,25 puncte. România a obţinut un scor negativ pentru eficienţa guvernării (măsoară calitatea serviciilor publice, calitatea serviciilor civile şi nivelul de independenţă al acestora faţă de presiunile politice, calitatea elaborării şi implementării politicilor şi credibilitatea angajamentului guvernului faţă de aceste politici), de minus 0,05 puncte. Pentru calitatea reglementării (măsoară capacitatea Guvernului de a formula şi implementa politici şi reglementări robuste, care permit şi promovează dezvoltarea sectorului privat), scorul este de 0,37 puncte, cel mai mare înregistrat de România pînă în prezent. Un alt punctaj negativ a fost acordat pentru categoria stat de drept (măsoară nivelul pînă la care instituţiile au încredere şi se conformează regulilor societăţii şi, în special, calitatea executării contractelor, activitatea organelor de poliţie şi a instanţelor, precum şi probabilitatea apariţiei criminalităţii şi violenţei), de minus 0,16 puncte, în creştere faţă de ultimii ani, iar pentru controlul corupţiei (măsoară nivelul pînă la care autoritatea publică este exercitată în beneficiul sectorului privat, inclusiv formele de mică şi mare corupţie, precum şi "capturarea" statului de către elite şi interese private), scorul este negativ, de minus 0,18 puncte, dar este cel mai mare punctaj obţinut vreodată pentru acest capitol. Indicatorii cuprind 212 ţări şi teritorii, pornind de la 33 de surse diferite de date, care relevă opiniile a zeci de mii de respondenţi la nivel mondial din sectorul privat, cel al ONG-urilor şi cel public. În medie, calitatea guvernării în lume nu s-a îmbunătăţit prea mult în ultimul deceniu, în pofida ameliorărilor individuale înregistrate de anumite ţări.