În anii ’90, serviciile de ambulanţă judeţene din ţară aveau misiuni aproape imposibile. Salariaţii erau puşi la grele încercări în condiţiile în care nu aveau nimic la îndemână pentru a profesa în medicina de urgenţă. “Astăzi mă gândesc: cum am putut oare să ne descurcăm atunci?”, este întrebarea actualului director al Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Constanţa, dr. Vasile Popescu, care şi-a început activitatea la SAJ în toamna lui 1991. Într-un amplu interviu acordat în exclusivitate cotidianului nostru, directorul îşi aduce aminte că cei de la Ambulanţă practicau o ramură esenţială din medicină, cea de urgenţă, fără să aibă nimic. Bolnavii abia dacă încăpeau în bătrânele Dacii Break cu care lucrau atunci. „Maşinile în care ne desfăşuram activitatea aveau un habitat atât de mic încât nu-ţi permiteau să faci nicio manoperă. Erau situaţii când trebuia să reechilibrezi hemodinamic bolnavul, adică să-i pui o perfuzie. Stăteam cu perfuzorul afară, asta era mai lesne de făcut primăvara şi vara, dar toamna târziu şi iarna era cumplit. Asta era cam tot ce puteam face atunci”, a spus directorul. Fie doctori, fie asistenţi, cu toţii se rugau să nu le moară pacienţii pe drum.

A ÎNCEPUT RESUSCITAREA Un lucru era cât se poate de cert: SAJ avea nevoie de o dezvoltare urgentă, medicina de urgenţă trebuia resuscitată. Manevrele au început. Constanţa, alături de alte cinci centre universitare, a beneficiat de un program Remssy, finanţat de confederaţia elveţiană. El a constituit primul pas în dezvoltarea SAJ. „Până atunci începuseră, mai firav, mai anemic, să se mişte câteva programe cu finanţare de la Banca Mondială (BM). Erau nişte programe care aduceau logistică, dar nu aveau suportul pentru pregătirea personalului. Era un mare impediment. Am sesizat atunci forurile implicate”, a declarat dr. Popescu. În schimb, a adăugat directorul, Remssy a îmbinat nevoile de logistică, de cunoaştere, de profesionalism, “adică să poţi face tot felul de manevre, intervenţii care să vină în întâmpinarea salvării vieţii, să poată susţină funcţiile vitale în situaţii critice, care ameninţă viaţa imediat”. “După 2000, am început să dezvoltăm un centru de training în medicină de urgenţă prespitalicească, pe care noi l-am extins. În alte părţi a rămas aşa… I-am alăturat o şcoală de vară în medicina prespitalicească la Eforie, acolo am avut spaţii generoase pe care le-am exploatat”, a spus dr. Popescu. Aceasta este a 14-a vară în care SAJ organizează cursurile. “Dacă la început le făceam doar cu ai noştri, acum le facem cu multe dintre serviciile de ambulanţă din ţară, cu unităţi de primire a urgenţelor. Totodată, avem adresabilitate din partea spitalelor, a sanatoriilor. Centrul s-a extins foarte mult faţă de ceea ce era acum 14 ani”, a spus, mulţumit, directorul SAJ.

PE 24 IUNIE, O COMISIE A MINISTERELOR SĂNĂTĂŢII ŞI DE INTERNE VA AJUNGE LA CONSTANŢA PENTRU ACREDITAREA CENTRULUI CA UNITATE PENTRU ATESTAREA ASISTENŢILOR MEDICALI ÎN MEDICINĂ DE URGENŢĂ, PENTRU ACREDITAREA SPAŢIILOR, A ECHIPAMENTELOR, DAR ŞI A OAMENILOR CARE VOR PREDA

PRIMELE MAŞINI Bătrânele Dacii au fost înlocuite în anul 2000. “Au venit cinci maşini marca Fiat. Pentru noi a fost un salt extraordinar atunci, am fost foarte entuziasmaţi, a fost o competiţie - care din doctori şi asistenţi să lucreze pe aceste maşini. Astfel că, dacă la început eram patru medici, acum ajunsesem 12; deja devenea o competiţie în a lucra, în a ne programa gărzile şi turele pe maşinile noi, care erau dotate cu defibrilatoare, cu aspiratoare cu electrocardiograf, cu ventilatoare”, a adăugat dr. Popescu. În acele mijloace de transport, bolnavii puteau fi echilibraţi din punct de vedere hemodinamic în condiţii bune, dar şi monitorizaţi la faţa locului şi până la spital. “Începusem să putem sta fără grijă la locul solicitării şi să acordăm îngrijiri, să-i echilibrăm, nu ca până atunci - luam pacientul, îl “aruncam” în maşină şi îl duceam repede la spital. Lucrurile s-au schimbat”, a spus dr. Popescu. După cele două programe a venit şi ajutorul Ministerului Sănătăţii (MS).

TOT PARCUL AUTO, SCHIMBAT În urmă cu cinci ani, întreg parcul auto al SAJ Constanţa a fost schimbat. “Acum avem şi maşini de urgenţă de consultaţii la domiciliu. Sunt situaţii în care pleacă maşina la caz cu specialist, îi dă o reţetă şi nu-l mai duce pe om la Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU). Dacă omul era dus la UPU, trebuia să se întoarcă acasă pe cont propriu. Lucrurile nu sunt prea complicate pentru cei care sunt din Constanţa, dar pentru cei care nu sunt din oraş e dificil”, a declarat dr. Popescu. La ora actuală, SAJ Constanţa are 66 de maşini pentru urgenţă, maşini care sunt dispersate în staţia centrală şi în zece substaţii din judeţ, la care se adaugă, pe timpul sezonului estival, încă patru substaţii sezoniere: Vama Veche, Neptun, Costineşti şi Eforie Nord. Staţiunea Mamaia este acoperită de Staţia centrală.

ABUZ DIN PARTEA POPULAŢIEI Condiţiile, de această dată de nivel european, ale SAJ Constanţa au dat încredere populaţiei, astfel că solicitările sunt cu duiumul. “Cu mare greutate reuşim să acoperim numărul imens de solicitări. Este o creştere de la an la an cu aproape 10 - 15%. La ora actuală avem între 280 - 350 de solicitări, în medie, pe 24 de ore, ceea ce este foarte mult”, a explicat directorul SAJ, care este de părere că populaţia exagerează şi că mai bine de 20% dintre solicitări sunt apanajul medicului de familie şi pot fi rezolvate acolo fără niciun fel de problemă.

PUNCT NEVRALGIC În ciuda numărului mare de solicitări, personalul SAJ, din păcate insuficient, reuşeşte să ajungă în timp util la intervenţii. “Cea mai mare lipsă o avem la asistenţii medicali. Dacă la doctori mai putem suplini parţial cu o gardă, aici nu avem cum. Avem 24 de doctori, dintre care lucrează 22, eu şi medicul de la coordonare nu lucrăm. Asistenţi sunt 153 la nivel de judeţ şi 170 de ambulanţieri. Dacă am avea 170 de asistenţi, am acoperi necesarul”, explică directorul. Poate că numărul nu ar fi insuficient, dar angajaţii trebuie să plece şi în concediu. “Vara nu dau concedii, dar personalul este trimis şi pe litoral”, completează dr. Popescu. Numai în ultimii cinci ani au plecat 15 - 20 de oameni. Mulţi dintre angajaţii SAJ au ales să părăsească ţara pentru lefuri cu multe zerouri. Unii au ales munca pe platformele marine, alţii pe nave de croazieră în Italia, în Franţa, alţii au plecat în cămine de bătrâni. Unii se întorc şi spun că nu-şi pot părăsi ţara. Îşi strâng ceva bani, după care cer să fie reangajaţi la SAJ Constanţa, „prima dragoste”.

În topul serviciilor de ambulanţă din UE

Sigur pe el, directorul SAJ Constanţa apreciază serviciile noastre de ambulanţă ca fiind cele mai bune din UE. “Le-am văzut aproape pe toate. Dacă vedeţi maşinile de pompieri de la maltezi, de exemplu... Ei nu au echipamentele noastre, au maşini mai vechi. Noi suntem, ca dotare, pregătire, capacitate de intervenţie, în top. Şi asta datorită dr. Raed Arafat. Este un om care s-a preocupat, care pune pasiune în ceea ce face”, a declarat dr. Popescu.

“Mult timp nu am putut să-mi scot din minte scena aceea...”

“Cel mai grav accident la care am fost solicitat de-a lungul carierei mele a fost în urmă cu 15 ani, în faţă la Carmeco, la linia ferată, la încheierea sezonului estival. Un student de 20 de ani a avut amputate ambele picioare. A căzut de pe scara trenului. A fost, poate, accidentul care m-a impresionat cel mai mult din tot ceea ce am văzut eu”, şi-a adus aminte directorul. Şi a intervenit cu echipajul SAJ la o sumedenie de accidente de muncă, de circulaţie, cu o serie de leziuni care lăsau morbidităţi mari pentru persoanele respective, dar cel în care a fost implicat studentul de 20 de ani l-a marcat pe viaţă. “Era un grup de copii care au avut o reacţie impresionantă. Erau înmărmuriţi. Ne-a mişcat profund pe toţi. Mult timp nu am putut să-mi scot din minte scena aceea. Toţi am fost afectaţi. Era o minunăţie de copil”, a spus dr. Popescu.

Ambulanţa e pe val!

În acest sezon estival, SAJ Constanţa are finanţarea asigurată, pentru prima dată fiind alocat un buget separat. “S-a alocat o sumă cu destinaţia litoral. Secretarul de stat dr. Raed Arafat a înţeles solicitările noastre făcute ani la rând şi a intervenit. Acum, suntem deja pregătiţi cu tot ceea ce înseamnă medicaţie, consumabile pentru intervenţiile de urgenţă, consumabile pentru maşini, pentru logistică”, a declarat dr. Popescu.